Secţiune în parteneriat cu Educativa

INTERVIU Singurul român premiat de una dintre cele mai prestigioase şcoli de Drept din lume: „Prea mulţi studenţi au note de zece în România“

INTERVIU Singurul român premiat de una dintre cele mai prestigioase şcoli de Drept din lume: „Prea mulţi studenţi au note de zece în România“

Alexandru Lazăr, blogger adevarul.ro, câştigător al premiului juridic organizat de ISDE (2014), o şcoală de drept fruntaşă în topurile internaţionale   FOTO Arhivă personală Alexandru Lazăr

Stabilit de peste 11 ani în Spania, tânărul avocat Alexandru Lazăr este singurul român premiat de Institutul Superior de Drept şi Economie (ISDE), una dintre şcolile de Drept cu renume global. Vă prezentăm povestea lui Alexandru până la recunoaşterea internaţională, dar şi cum crede el că putem „spăla“ imaginea negativă a României de peste hotare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alexandru Lazăr, unul dintre cei aproximativ 800.000 de imigranţi români din Spania, a reuşit nu numai să-şi croiască o poveste de succes în ţara lui Cervantes, dar şi să exceleze în domeniul său.

Avocatul român a fost premiat cu locul întâi, în categoria junior în Drept Fiscal, în 2010, fiind cel mai tânăr premiant (25 ani) al competiţiei organizate de ISDE. Istoria s-a repetat şi în 2014, când Alexandru Lazăr a primit cea mai înaltă distincţie, dar, de această dată, în categoria profesionişti în Drept Internaţional Public şi Privat.

Lucrarea pentru care avocatul român a fost premiat în acest an a fost aleasă din peste 600 de cercetări participante la concurs. Tema abordată a fost studiul critic al sentinţelor prin care se decide executarea silită a familiilor care nu îşi pot plăti ipotecile („Locuinţa, executările silite şi darea în plată”).

„Magna Cum Laudae”

Atracţia faţă de ţara din Peninsula Iberică a apărut încă din perioda adolescenţei, când a urmat liceul bucureştean bilingv „Miguel Cervantes de Saavedra”.

Premiul juridic ISDE

Premiul juridic internaţional ISDE este la a VI-a ediţie şi se organizează în fiecare an. Este împărţit în două categorii — junior (studenţi) şi senior (profesionişti) — şi are şase ramuri de Drept, premiul fiind acordat de una dintre primele trei instituţii de prestigiu, din domeniu, la nivel european. Astfel, acesta a ajuns să fie un reper pentru comunitatea juridică internaţională. Anul acesta au fost participanţi în concurs cu peste 16 naţionalităţi.

Convenţiile pe care instituţia de învătământ le are cu universităţile din Spania i-au deschis apetitul de a cunoaşte ceva nou, de a-şi lărgi orizontul în afara graniţelor.

Astfel, după examenul „Selectividad”, în 2003, Alex Lazăr a ajuns la Universitatea Granada (Spania), unde a dedicat 5 ani pentru a obţine licenţa în Drept. Tânărul a terminat facultatea în primii 20, dintr-o promotie de câteva sute de elevi, cu Magna Cum Laudae la 13 materii (Matriculas de Honor):

Am descoperit un sistem universitar total diferit de cel despre care auzisem în România. Elevul era parte din sistem, nu doar un ascultator. Sistemul dictare-copiere un exista. Orele erau interactive. Asta m-a făcut să mă bucur de fiecare minut perecut în universitate.

Studiile lui Alexandru Lazăr nu s-au oprit aici, după facultate el a decis să-şi continue educaţia şi a ales Barcelona unde a studiat masterul în Avocatură Internaţională în cadrul ISDE. Încă din perioada masteratului tânărul român a început să lucreze pentru Baker& McKenzie, o firmă de avocatură internaţională, care îşi desfăşoară activitatea în 45 de ţări. În prezent face parte din echipa biroului de avocatură Ramón y Cajal Abogados, unde este fondatorului departamentului de Corporate Compliance.

„La nici şase luni de la începerea masterului cei de la Baker & McKenzie mi-au făcut o ofertă să lucrez la ei. În acel an am fost singurul intrat în departamentul de Drept Comercial şi unul din cei trei din tot biroul. Este o reuşită ţinând cont că anual primesc mii de CV-uri“povesteşte Alex Lazăr pentru „Adevărul”. 

Protagonist în Barcelona 

„Am lucrat la B&M până în octombrie 2013, când am decis să accept o ofertă de la Ramón y Cajal Abogados, un birou local, unul din primii 10 jucători pe piaţa din Spania. Aici, la RyC, simt că sunt eu protagonistul. Dovada este că mi-au permis să creez în Barcelona sub-departamentul de Corporate Compliance. Un departament care nu are nici 6 luni, dar care deja a început să fie operativ. Satisfacţia este imensă să vezi că ideea ta, de la zero, este aprobată şi eşti lăsat să o pui în aplicare”, susţine Alex.

Tânărul avocat îşi aminteşte cum sistemul creativ din Spania l-a ajutat să-şi susţină noul proiect, despre care nimeni din firma sa nu ştia. „Totul a început ca într-un film: acasă mi-a venit ideea şi am pregătit, fără să anunţ pe nimeni, o prezentare. Ajuns la birou am ţinut prezentarea partenerilor. Ei mi-au confirmat, după o săptămână, că am OK-ul lor, dar că trebuie să fac prezentarea şi celorlalţi colegi. Am ţinut-o şi ei, de asemenea, au aplaudat propunerea. Astfel s-a născut acest nou proiect de care sunt foarte bucuros”, spune el. 

Am şansa, şi am avut-o de la început, să învăţ de la cei mai mari şi consacraţi profesionişti în domeniu.Toate acestea m-au ajutat să încep şi să clădesc o carieră juridică promiţătoare, plină de satisfacţii.

„Adevărul”: Care au fost cele mai dificile momente pentru tine spre succesul din Spania?

Alex Lazăr: Viaţa este superbă şi nu consider că am avut parte de momente dificile. Au existat doar momente în care a fost nevoie să dedic 120% din capacitatea mea (closing-uri ce te obligă să nu dormi timp de mai mult de 48 de ore etc).

Un moment important, emoţionant, nu dificil, a fost când am hotărât să spun la revedere familiei B&M. Spun familie pentru că într-un birou ca acesta, ca avocat, petreci mai mult timp cu colegii decât cu cei dragi. Astfel, echipa devine o mică familie (pe care, evident, o apreciezi de o manieră diferită faţă de adevărata familie).

Hibele învătământului românesc

Deşi este plecat încă din 2003 din România, Alexandru Lazăr nu s-a rupt definitiv de ţara noastră, el este prezent în cercurile academice autohtone. Este membru în Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Românice reuneşte specialişti români din ţară şi din străinătate, cu pregătire academică la nivel înalt şi rezultate remarcabile în domeniul lor de activitate. Scopul CAESAR este să coaguleze comunitatea experţilor români într-un proiect comun şi de lungă durată, care vizează dezvoltarea sustenabilă a României. De asemenea, el a activat ca volutar în Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) ca Director de Consultanţă Juridică din decembrie 2008 până în iunie 2013.

„Adevărul”: Cum vezi tinerii români care studiază în ţară compartiv cu cei care aleg universităţi din afara graniţelor?

Alex Lazăr: Datorită participării active ca voluntar în LSRS, participării la „România Jună“ şi la CAESAR, am o continuă conexiune cu realitatea din România. Studenţii din ţară sunt la fel ca cei cu care am studiat în afară. Singura diferenţă este că nu au avut şansa să cunoscă maniere diferite de predare, studiu sau viaţă. Dar ca profesionişti sunt excelenţi. Asta o spun în cunoştinţă de cauză: am colaborat cu firme de avocatură din România şi serviciul prestat de către colegii de aici a fost unul impecabil. Ei sunt foşti studenţi. Deci pe studenţii şi profesorii din România îi percep ca fiind profesionişti. Însă vehiculul - sistemul - este unul depăşit. Trebuie adaptat şi lăsat să avanseze. Trebuie să se dea notele pe bune. Prea multă lume are note de zece. 

Când spui „10“ mai des ca „bună ziua“, excelenţa este egală cu banalul. Dar asta nu este vina studentului.

Nu eşti mai bun dacă studiezi afară. Eşti mai bun dacă studiezi, oriunde, pentru tine. Socrul meu îmi spunea: „Trebuie să fii punctual nu pentru a evita să fii mustrat de un superior şi pentru a evita să te mustre conştiinţa”. Aşa e şi cu orice student: daca are conştiinţă, cu siguranţă este bun.

Ai o carieră juridică solidă în Spania, dar, totuşi, te-ai gândit vreodată să te întorci în ţară? 

În ţară nu aş refuza să mă întorc. Dar sincer şi pragmatic: oferta trebuie să fie evident atrăgătoare. Nu mă refer doar la onorariu (care este foarte important), ci şi la poziţia în firma care îţi face oferta şi la transparenţa existentă în firma respectivă. Sunt firme în România pe care le respect şi le consider - eu şi topurile din Europa - foarte competente, cu rezultate remarcabile şi cu care sunt în permanent contact. Dacă m-aş întoarce, m-aş întoarce în două moduri:

(1) într-o poziţie de conducere la o astfel de firmă;

(2) înfiinţând o nouă firmă după standardele cu care am lucrat până acum.

Rămâne de văzut care dintre cele două, dacă vreuna, se vor materializa.

Un nou tip delict: ar pedepsi ştirbirea imaginii societăţii româneşti

Într-o primă postare pe blogurile adevarul.ro, Alexandru Lazăr a tratat un subiect întors pe toate părţile pe plaiurile mioritice: imaginea negativă a României în afara graniţelor. Alex s-a oprit asupra lipsei de bun-simţ de care conaţionalii noştri dau dovadă odată ce ajung pe pământ străin:

„Este obositor să vezi că orice încheietură ce „œse respectă” este „œportejată” de „œgoldeanu€™”, cum am auzit la coadă (dezorganizată, ca de obicei) la îmbarcare într-un avion. Dacă ai şi tricou cât se poate de mulat, cu o inscripţie cât mai mare de „€œfirmă”, poţi să ieşi în oraş - mai ales că ai „€œmasă” în club - sau poţi să mergi prin străinătate.(...) Efectul asupra imaginii, nu numai la nivel vizual, este negativ, ca să nu spun dezastruos.” Articol integral pe blogurile adevarul.ro.

Nu cu mult timp în urmă, un clip video realizat de un controversat „artist” spaniol înfăţisându-i pe români ca fiind o naţiune de hoţi şi prostituate a făcut înconjurul internetului. Piesa filmului se numeşte „Soy un rumano en Madrid“ (Sunt un român în Madrid – n.r.) şi a stârnit numeroase reacţii negative atât în România, cât şi în Spania.

„Adevărul”: În presa internaţională, în general, apar ştiri negative despre români, care, desigur nu ne fac cinste. Care este opinia ta faţă de astfel de reprezentări ale românilor în Spania şi ce poziţie ar trebui să adope România în acest sens? Te-ai simţit vreodată marginalizat, discriminat?

Alex Lazăr: Aşa este, apar, dar eu, personal, nu m-am simţit deloc marginalizat şi nici discriminat. Dar cosider că românii, în general, trebuie să avem mai mult bun-simţ. Am publicat nişte articole în care vorbeam despre modul haotic pe care îl au românii de a sta la coadă în aeroporturi internaţionale. Asta este fotografia societăţii noastre. Trebuie să ne amintim educaţia dată în primii ani de viaţă ca să nu dăm rost la critici. Trebuie să ne respectăm noi pe noi pentru a fi respectaţi. 

În afară de asta, pungaşii români sunt foarte violenţi. Nu doar fură, ci sunt şi brutali. Asta face ca lumea să aibă o repulsie faţă de ei. Sunt bande mafiote care pun oameni la cerşit, obligă la prostituţie etc. Este o manieră de sclavism al noului secol. Şi nimeni un face nimic. Mă întreb: ce fac cei din executivul românesc care trebuie să se ocupe de asta? Dar eu îmi răspund imediat: nimic. 

Imaginea noastră nu este pătată numai de ceea ce se face afară şi este foarte pătată de circul din arena locală care se vede din afară (şi nu se vede tot).

Ce soluţii ai avea pentru a schimba lucrurile astea? 

Ce este de făcut: să investim în şcoală şi în educaţie. O ţară fară şcoală este ca o albie de râu fără apă.

Şi, ca jurist, aş amenda Codul Penal introducând un nou tip delict, care să pedepsească orice delict comis în afara ţării de către cetăţeni români. Tipul delictiv ar pedepsi ştirbirea imaginii societăţii româneşti. Dar asta este o idee ce trebuie studiată pentru a vedea dacă ar fi eficient sau nu.

Cât despre clip: bunica mea spunea „nu te pune la mintea lor”. Este total de ignorat. Cel care a făcut clipul este unul din producătorii cei mai mari de pornografie din Spania. Este înconjurat de un segment de oameni care au alt tip de distracţii. Deci este o parodie făcută la nivelul lor intelectual la care nu trebuie să ne aplecăm. Asta nu o spun din trufie, ci din respect. Este tipul de clip pe care îl vezi la noi făcut de unii oameni care sunt rasişti şi care hulesc ţiganii etc. Astfel de personaje trebuie ignorate. Ceea ce vor este să le vizualizăm clipul. Eu nu am facut-o şi nici nu o voi face. Caută notoritate şi atât.

„De multe ori se foloseşte cuvântul xenofob sau discriminare fără a fi cazul“

Dreptul spaniol permite defăimarea altor naţiuni? În plus, jignirile aduse lui Gheorghe Hagi ar putea fi pedepsite?

Da, în Codul Penal, sunt tratate calomnia şi injuriile. Dar să nu uităm că Dreptul Penal, într-o societate de drept, trebuie să fie ultimul remediu pentru a corecta o faptă ilegală. În acest caz văd exagerat să recurgem la Codul Penal. S-ar putea cere daune morale, dar care trebuie demonstrate. Cum spuneam, consider că le dăm prea mare importanţă celor care au făcut clipul. Astfel, ei reuşesc să atingă notorietatea căutatăPropun să ne centrăm atenţia în problemele adevărate: să distrugem bandele de delincvenţi ce exploatează cerşetori, femei etc. Să ne gândim la soluţii pentru cei care decedează în afara graniţelor şi ale căror familii nu îşi permit să îi repatrieze, la culturalizarea românilor de peste graniţe (cum să înfiinţăm biblioteci, centre culturale etc).

Văd în presă, în general, şi îmi pare rău că toată lumea îşi centrează atenţia asupra daunei aduse imaginii României. Mă întristează că nimeni nu spune că imaginea femeii este pătată în acel clip. În schimb, asta în Spania s-a subliniat şi criticat.

Apar fete într-o manieră lascivă în clip ce sunt folosite ca obiecte. Asta este o problemă reală: misoginismul.

Haideţi să luptăm pentru egalitatea reală între femei şi bărbaţi, haideţi să ne concentrăm în probleme adevărate ca aceasta şi nu în a păstra imaculată demnitatea lui Gică Hagi. Gică îşi are singur de grijă. În schimb, sectorul de femei ale căror drepturi nu se respectă trebuie portejat de noi toţi. Avem obligaţia morală să o facem.

Odată cu ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii din UE, de la 1 ianuarie 2014, s-au intensificat atacurile xenofobe la adresa românilor. Cazuri de discriminare au existat şi înainte, încă din 2007, după intrarea în UE. Consideri că se petrece o escaladare a extremismului faţă de români – nu doar în Marea Britanie şi Franţa, dar şi din alte ţări precum Italia sau Spania, unde sunt foarte mulţi români?

Personal nu cunosc cazuri nici înainte, nici după data pe care o menţionaţi. Ca jurist, nu pot specula. Dacă un dispun de statistici veritabile, iar în momentul de faţă nu dispun, nu mă voi hazarda să dau un răspuns. De aceea, la această întrebare nu cunosc dacă există mai multe cazuri de xenofobie. Dar ca cetăţean ce trăieşte în altă ţară, şi ca simplu observator, consider că nu sunt.

Încă ceva: de multe ori se foloseşte cuvântul xenofob sau discriminare fără a fi cazul. Este periculos să o facem. Pentru că, astfel cuvântul îşi pierde forţa şi, în scurt timp, va fi de uz banal. Şi nu dorim asta.

Cum se vede România din Spania?

Sincer se vede mai bine ca în ziua în care am plecat la studii. Avansează, cu paşi de melc, dar avansează. Asta o văd eu. Oamenii de afaceri spanioli, în schimb, susţin că este o piaţă foarte grea: nu poţi să investeşti uşor, prea multe filtre pentru a fi lăsat să îţi desfăşori activitatea, corupţia etc. În presa spaniolă mai apar şi imagini din politicul românesc şi sunt uneori alarmaţi de măsurile Guvernului ce sunt văzute ca neconstituţionale, în unele cazuri. Cam aşa se vede de afară România.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: