Vitejii discursurilor

Competiţia Regionalei Muntenia a avut loc la Colegiul „Mihai Viteazul“ din Bucureşti

Opţionalul de dezbatere va fi, de anul acesta, disponibil pentru liceenii de a IX-a. Ideea aparţine unei asociaţii care de peste 10 ani îi învaţă pe elevi cum să argumenteze şi cum să susţină discursuri. Cătălina, Laura şi Raluca de la Colegiul „Mihai Viteazul“ din Ploieşti  au câştigat săptămâna trecută competiţia „Tinerii Dezbat“,  şi au devenit astfel cea mai bună echipă la oratorie.

Săptămâna trecută, într-o clasă de la etajul I al Colegiului „Mihai Viteazul" din Bucureşti, vreo 30 de tineri s-au înghesuit ca să asiste la competiţia „Tinerii Dezbat", organizată de Clubul Muntenia al Asociaţiei Române de Dezbateri, Oratorie şi Retorică (ARDOR). O echipă de liceeni din Ploieşti şi o alta din Bucureşti au combătut în cuvinte dacă liceele ar trebui să aibă putere de a-şi alege materiile.

Competiţia a început cu bătăi de palme în bănci, un ritual al sesiunilor de dezbatere. Cele două echipe, formate din trei liceeni, şi-au luat rolurile de Guvern şi Opoziţie, adică cei care susţin tema şi cei care o combat. Dezbaterea aprinsă a durat o oră şi jumătate, iar fiecare dintre cei trei şi-a susţinut discursul. În timpul discursurilor, fetele din Ploieşti au scris neîncetat pe foi colorate şi au intervenit la fiecare din argumentările echipei adverse. Cătălina, Laura şi Raluca de la clubul ARGO Ploieşti au câştigat competiţia Regionalei Muntenia.

Tony Blair, model pentru liceeni

Cătălina Diaconeasa are 17 ani şi trece în clasa a XII-a la „Mihai Viteazul" în Ploieşti. Ar vrea să studieze Dreptul în Anglia, la Facultatea Bristol. S-a apucat de „debate", cum le place tinerilor de la ARDOR să spună în loc de cuvântul românesc „dezbatere", din primul an de liceu. A învăţat-o nu doar să‑şi exprime opiniile, explică ea. „Ci şi să fiu o persoană informată, în acelaşi timp, să pot aduce argumente valide pentru a-mi demonstra punctul de vedere". În cei doi ani de când activează ca „debater", tânăra a învăţat că dacă îşi structurează bine discursul, acesta este evaluat mai bine de arbitrii. „O altă regulă este să arătăm mereu că avem încredere în ceea ce spunem şi că suntem foarte implicaţi". Cătălina, care şi-ar dori să devină avocat în Marea Britanie, se inspiră din discursurile online ale lui Alfred Snider, „un antrenor şi un orator apreciat în lumea dezbaterilor".

Colega ei, Raluca Stroe, a terminat clasa a XII-a şi va studia din toamnă „Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale" la Universitatea Essex din Marea Britanie. A început să activeze în clubul de dezbateri din Ploieşti pentru că simţea că în felul acesta sparge gheaţa între ea şi noul colectiv de clasa a IX-a. „M-a ajutat enorm să mă adaptez la viaţa din liceu şi la doleanţele noilor profesori", spune Raluca. Spune că cel mai mult o inspiră discursurile fostului premier britanic Tony Blair.

Raluca recunoaşte că instructorii, care sunt de obicei foşti liceeni sau profesori, au ajutat-o de-a lungul timpului. „Primim des sfaturi cu referire la stilul nostru, postură şi dicţie, felul în care ne mişcăm şi ne comportăm, în timp ce vorbim." Raluca este hotărâtă să lucreze în diplomaţie, însă i-ar plăcea şi o carieră editorială: ar vrea să lucreze la  „România literară". 

Cătălina, Raluca şi Laura, la finalul competiţiei 

„Învăţăm mult mai logic"

Laura Gheorghe este în clasa a XI-a şi a descoperit în mod oficial dezbaterea tot într‑a IX-a. Când a aflat de Club, i-a plăcut că ar putea să participe la competiţii internaţionale, o dată ce devenea un „debater" experimentat.  „Cred că ne ajută foarte mult, învăţăm mult mai logic şi mai uşor,ne îmbogăţim cultura generală pentru că fiecare temă trebuie să aibă material de cercetare înainte. Mi-am îmbunătăţit şi engleza."

Laura recunoaşte că nu toţi colegii ei înţeleg pasiunea pentru dezbatere. „O văd ca pe o pierdere de timp, neinteresantă şi neadecvată cu ideea lor despre ce înseamnă distracţie. Profesorii cred că «debate»-ul ne afectează concentrarea asupra şcolii şi a materiilor şi este considerat în opoziţie cu şcoala." La fel ca ele, sute de tineri îşi petrec weekend-urile argumentând şi dezbătând, cu ajutorul unor instructori şi profesori, care organizează sesiuni în cadrul cluburilor ARDOR din ţară.

De anul acesta, cei de la ARDOR au reuşit să includă dezbaterea ca materie opţională în licee, printr-un proiect cu Ministerul Educaţiei. „Am  introdus opţionalul acesta în vară, la sfârşitul anului şcolar. Este disponibil pentru cei de clasa a IX-a, dar nu ştim câţi dintre profesori sau directori de licee îl vor alege. Profesorii vor avea parte de o instruire iniţială şi apoi merg în licee şi lucrează cu copiii, capătă astfel un pic de experienţă pentru a susţine opţionalul", spune Emanuel Beteringhe, fostul preşedinte ARDOR Muntenia.

"Cred că ne ajută foarte mult, învăţăm mult mai logic şi mai uşor, ne îmbogăţim cultura generală pentru că fiecare temă trebuie să aibă material de cercetare înainte. Profesorii cred că ne afectează concentrarea asupra şcolii şi a materiilor şi este considerat în opoziţie cu şcoala.''
Laura Gheorghe  liceană

Regulile unei dezbateri ca la carte

O dezbatere are opt discursuri, patru de fiecare echipă, Guvernul şi Opoziţia, cei care susţin şi cei care combat. Guvernul trebuie să susţină o moţiune primită în mod aleatoriu, (spre exemplu, privatizarea sistemulul sanitar), iar Opoziţia trebuie să o nege. Guvernul vorbeşte primul, după care discursurile sunt alternative.

Primele şase discursuri din meciul dezbaterii, care durează opt minute fiecare, sunt constructive: pun în dezbatere idei, exemple, raţionamente în vederea aducerii unui plus de informaţie şi analiză. Ultimele două discursuri, care durează câte patru minute, sunt de rezumare a întregului meci şi încearcă să pună meciul într-o lumină favorabilă echipei din care faci parte, explică Andrei Marinescu, preşedinte ARDOR Muntenia. Intervenţiile pot fi cerute după primul şi înaintea ultimului minut de discurs. Pentru a semnala timpul liber sau „protejat" de intervenţii, cineva din auditoriu bate cu palma în masă. Intervenţiile pot fi acceptate sau refuzate de către cel care susţine discursul.

„În Parlament mi se pare că este teatru de păpuşi"

Andrei Marinescu este student în anul III la Facultatea de Medicină „Carol Davila" din Bucureşti. A terminat liceul tot în Capitală, la Colegiul „Mihai Viteazul", acolo unde a intrat în clubul de dezbateri, în 2008. Încă nu şi‑a descoperit specializarea în Medicină, pe care vrea s-o practice. În afară de facultate şi club, este interesat de filosofie şi activează la Centrul de Excelenţă în Filosofie. Săptămâna trecută a devenit preşedintele Ardor Muntenia, una din cele şase filiale ale Asociaţiei Române de Dezbateri, Oratorie şi Retorică.

Andrei Marinescu, preşedintele ARDOR Muntenia

„Adevărul": Cum ai descoperit tu dezbaterea?

Andrei Marinescu: M-am întâlnit cu dezbaterea în mod accidental. Mulţi colegi de clasă din liceu făceau dezbateri din clasele a IX-a sau a X-a. În primăvara lui 2008 aveau nevoie de încă un om pentru o competiţie de dezbateri în limba engleză. M-au întrebat dacă vreau să particip cu trei zile înaintea competiţiei. După un „riguros" antrenament de o zi, am plecat la Sinaia pentru concurs unde am pierdut în optimile de finală într-un meci foarte bun împotriva celei mai bune echipe din ţară la acel moment.

Cum ţi se pare nivelul de dezbatere sau argumentare din talkshow-urile TV sau din Parlament?

Nivelul de argumentare din talkshow-uri mi se pare nul. Cel din Parlament îmi pare fals. Dar cred că asta este şi ceea ce se cere.
Talkshow-urile rămân în picioare cât timp există audienţă. Audienţa cere ceartă şi bălăcăreală şi aruncat cu noroi. Cu atât mai mult dacă acţiunea trivială este făcută de un om cult. Îi dă senzaţia „bizonului" că „şi deştepţii ăştia tot ca noi sunt. La ce să mă chinui să fiu mai bun dacă şi ăştia care se cred buni fac aşa?". Şi de aici şi audienţa. Dacă, din când în când, se mai strecoară câte un discurs - care, de obicei, are formă de monolog, la o emisiune cu mai mulţi invitaţi nefiind posibil acest lucru - cu argumente pertinente şi, foarte rar, constructive, mă întristez. Mă întristez pentru că majoritatea telespectatorilor vor fi schimbat deja canalul căutând o ceartă „cum trebuie". Iar în Parlament mi se pare că este teatru de păpuşi. Rarisim se întâmplă ca un membru de partid să voteze în mod diferit faţă de colegii lui. Ca atare, orice moţiune şi iniţiativă susţinută în faţa Camerelor este doar un exerciţiu de citit cu voce tare, nicidecum unul de susţinere a unei idei. Este o formalitate care trebuie îndeplinită din simplul motiv că este o formalitate care trebuie îndeplinită.

La ce trebuie să fie atenţi participanţii unei dezbateri de club?

Natura intervenţiilor apropie dezbaterile de o discuţie reală, permiţând o interacţiune spontană între echipe. Tot în vederea realismului este formalizat şi arbitrajul. Zi de zi suntem convinşi de oameni care nu sunt neapărat foarte informaţi, ci pur şi simplu sunt şarmanţi şi persuasivi. În acest sens, punctajul se oferă pe trei criterii: stil, conţinut şi strategie. În afară de strategie, cred că natura celorlalte două este uşor de intuit. Strategia ţine cont de lucrul în echipă, folosirea adecvată a timpului, respectarea formalităţilor şi a fair-play-ului. Fiecare discurs primeşte un punctaj de la 1 la 100, iar echipa cu punctajul cel mai mare este câştigătoare.

Cum te ajută argumentarea în viitoarea ta profesie, de medic ?

Oratoria, retorica şi argumentarea sunt asemănătoare norocului: te poţi descurca foarte bine în orice domeniu fără ele, dar totul este mult mai uşor dacă le deţii. Abilitatea de a îţi susţine punctul de vedere în faţa oricui şi a oricâtor de mulţi oameni, de a găsi o portiţă în orice conversaţie şi încrederea pe care dezbaterile ţi‑o dau fac orice activitate ce implică interacţiunea umană mult mai interesantă şi accesibilă. În viitoare mea profesie sper ca dezbaterile să mă ajute să conving ministerul să nu închidă spitalul în care lucrez.

"Talkshow-urile rămân în picioare cât timp există audienţă. Audienţa cere ceartă şi bălăcăreală şi aruncat cu noroi.''

"Rarisim se întâmplă ca un membru de partid să voteze în mod diferit faţă de colegii lui. Ca atare, orice moţiune şi iniţiativă susţinută în faţa Camerelor este doar un exerciţiu de citit cu voce tare.''