VIDEO PISA 2012 Cum a ajuns Shanghai să fie liderul mondial în educaţie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ţările asiatice conduc detaşat în clasamentul PISA 2012, Shanghai ocupând primul loc în ceea ce priveşte performanţele în educaţie, fiind urmat de Singapore şi Hong Kong. Rezultatele testelor, care s-au axat pe performanţele la matematică, arată că peste 30% dintre copiii de 15 ani din Shanghai au rezultate excelente, fiind clasificaţi drept elevi de elită, în timp ce în America doar 2% din copii au rezultate de top, iar în Europa, doar 3%.

România stă un pic mai bine decât media europeană, avem 3,2% elevi de elită. Dar cum au ajuns chinezii în topul clasamentului?

Shanghai, Singapore sunt economii puternice care au început să câştige teren în lume, mai nou, pe plan educaţional. Shanghai încă îşi construieşte un sistem de învăţământ supraperformant şi doar 79% din elevii de 15 ani au fost evaluaţi de cu ajutorul testelor PISA, însă lucrul acesta nu este ieşit din comun. În Statele Unite, spre exemplu, ţara care are cel mai vechi sistem liceal din lume, a avut mai puţin de 90% din elevii de 15 ani evaluaţi de PISA, atrage atenţia expertul în educaţie Andreas Schleicher, consilier la OECD.

Revista Time a scris că cel mai probabil China a trişat, fiindcă nu figureaţă ca ţară de sine stătătoare în top, în schimb trimite rezultatele din Shanghai, ceea ce înseamnă că nu ştim adevăratul nivel al copiilor de 15 ani din cea mai populată ţară din lume.

Gurile rele mai spun că elevii din Shanghai sunt buni numai la lucruri uşor de predat şi de testat, însă realitatea este că în timp ce media elevilor de top din America este de 2%, iar în Europa, de 3%, în Shanghai, 30% din elevii testaţi au avut rezultate excepţionale. Profesorii chinezi au înţeles că economia mondială este în căutare de excelenţă şi nu se mai vor oameni care au cunoştinţe multe pe un subiect, ci persoane care ştiu să utilizeze ceea ce au învăţat.

PISA nu a testat copiii în ceea ce priveşte cunoştinţele de matematică, ci i-a pus la încercare, i-a întrebat ce cred ei că le va aduce succesul în viaţă. În multe ţări, copiii au dat vina pe alţii, nu pe propria lor persoană. Spre exemplu, peste trei sferturi din elevii francezi , Franţa fiind un stat care se află pe la mijlocul clasamentului PISA, au spus că programa şcolară este prea grea, în jur de două treimi au dat vina pe profesori spunând că nu sunt în stare să-şi facă materia interesantă, iar jumătate au spus că profesorii nu explică bine la clasă sau că pur şi simplu au avut ei ghinion la învăţat.

Prin comparaţie, elevii din Shanghai cred că vor avea succes dacă vor munci mult, nu fiindcă ar fi inteligenţi din naştere.

Rezultatele excepţionale la matematică, obţinute cu preţul neglijării altor materii

Expertul Alexandra Anton, care a studiat educaţia în Finlanda, a scris pe blogul său că o explicaţie a faptului că mai nou, ţările asiatice domină în clasamentul PISA ar putea fi înalta valorizare a educaţiei în rândul populaţiei asiatice.

„Ţările asiatice se remarcă printr-un stil de predare-învăţare în profunzime, prin care se pune accentul pe o bună înţelegere a conceptelor matematice şi pe utilizarea creativă a conceptelor dobândite printr-o gândire matematică. Factorul cultural nu poate fi singurul motiv pentru care această parte a lumii pare să domine rezultatele studiilor internaţionale precum PISA, însă atenta preocupare pentru îmbunătăţirea practicilor din educaţie din ultimii ani şi investiţiile pe termen lung par să-şi fi dovedit eficienţa. Pe de altă parte, abordarea cu preponderenţă a anumitor materii în anii de şcoală (în principal matematica, ştiinţele şi limbile străine) explică de ce astfel de rezultate n-ar trebui să pară deloc surprinzătoare, ele fiind obţinute în bună măsură cu preţul neglijării altor materii considerate a fi mai puţin importante pentru succesul academic şi profesional al tinerilor”, a scris Anton.

Rezultatele PISA 2012 mai arată că sistemele de educaţie evoluează spre mai bine: în matematică, ţările care se aflau la coada clasamentului, precum Brazilia, Mexico, Turcia şi Tunisia, au urcat în top, Italia, România a urcat patru locuri, cel mai mult dintre toate ţările europene, Portugalia şi Rusia au avansat la nivel mediu,  în timp ce Germani şi Polonia s-au dus spre nivel bun, iar Shanghai şi Singapore sunt la nivel foarte bun, cel mai bun din lume.

Cum au reformat chinezii sistemul de învăţământ din Shanghai

În şcolile din Shanghai, copiii nu sunt lăsaţi niciodată să lenevească la clasă, tot timpul sunt ocupaţi cu ceva. Lipsa atenţiei la ore este inacceptabilă, iar temele sunt esenţiale în procesul lor de educaţie. În familie se acordă deosebit de multă atenţie educaţiei celor mici, părinţii se aşteaptă ca copiii lor să-şi facă temele în fiecare după-amiază, iar membrii familiei îşi devotează timpul pentru educaţia copiilor. Sistemul nu urmăreşe doar excelenţa intelectuală, elevii au cel puţin o oră de educaţie fizică pe zi, la şcoală, se arată într-o analiză Pearson Foundation.

Shanghai a început să ecperimenteze cu reforma în educaţie la începutul anilor ’80, când au dezvoltat foarte mult învăţământul profesional şi în anii ’90 au reformat curriculumul şcolar pentru a nu se mai axa pe examenele naţionale, ci pe învăţământul de calitate. De atunci încolo au căutat să dezvolte capabilităţile elevilor în loc şă-i oblige să acumuleze foarte multă informaţie teoretică. Au făcut clase mixte de elevi de toate abilităţile, de la cei mai slabi la cei mai buni, cam cum este în Finlanda, ceea ce i-a obligat pe profesori să predea altfel decât erau obişnuiţi.

De asemenea, au eliminat examenele de la sfârşitul ciclului primar, din nou o reformă similară cu ceea ce s-a întâmplat în Finlanda. Una dintre caracteristicile sistemului de educaţie finlandez este că nu există examene şi testări cum sunt cele din România, ei nu îşi ierarhizează elevii între copii slabi, mediocri şi foarte buni.

Un alt aspect al reformei chineze a fost că au ridicat standardele profesiei de profesor: toţi educatorii din şcoala primară trebuie să aibă o diplomă universitară, iar de la gimnaziu în sus, toţi profesorii trebuie să mai aibă şi calificare profesională de dascăl. Mulţi dintre ei au studii masterale şi fiecare profesor trebuie să facă în jur de 240 de ore de formare profesională pe o perioadă de cinci ani.

După ce au reformat sistemul în sine, chinezii şi-au îndreptat atenţia către clădirile în care se află şcolile şi la începutul anilor 2000 au reabilitat şi renovat toate şcolile la cele mai înalte standarde. S-a organizat un sistem de exchange de profesori între şcoli, pentru ca cei mai buni dascăli să nu se adune doar în anumite şcoli şi să se creeze învăţământ de elită numai acolo. Mai mult, ca să ridice nivelul şcolilor slabe, s-au făcut parteneriate administrative între cele mai bune şcoli cu cele mai slabe, pentru a le ridica nivelul.


Ce exerciţii au primit elevii români de 15 ani la testele PISA. Le puteţi rezolva?

Testele PISA se organizează în 65 de ţări din toată lumea şi sunt realizate după modele de exerciţii specifice, interdisciplinare. Adevărul.ro vă prezintă câte un model de test din principalele domenii de evaluare: matematică, citire, rezolvare de probleme şi ştiinţe.

ANALIZĂ PISA 2012 Performanţele slabe ale copiilor, vizibile în economie

Rezultatele slabe ale elevilor la testele PISA, în special la matematică, echivalează cu pierderide sute de mii de miliarde de dolari în economia mondială, susţin experţii.

VIDEO Rezultate slabe la PISA 2012. Vlaston: Sistemul de educaţie trebuie să se orienteze spre piaţa muncii, nu spre elite

După trei ani de la ultimele teste PISA, România este din nou la coada clasamentului, pe locul 45 din 65, după rezultatele elevilor de 15 ani la matematică, citit şi ştiinţe, în urcare cu patru locuri şi depăşind Bulgaria. La matematică, peste 40% s-au dovedit a fi elevi slabi şi doar 3,2% de top. Despre cât de important este echilibrul între susţinerea elitelor şi ridicarea nivelului celor slabi au discutat profesori şi experţi la Adevărul Live.

PISA 2012 România a urcat patru locuri în lume la matematică, citit şi stiinţe, însă rămâne tot la coada clasamentului

După ultimele evaluări din 2009 la testele PISA, România este din nou la coada clasamentului, pe locul 45 din 65, cu 440 de puncte ca medie obţinută din rezultatele elevilor de 15 ani la matematică, citit şi ştiinţe, în urcare totuşi cu patru locuri şi depăşind în 2012 ţara vecină Bulgaria. La matematică, peste 40% s-au dovedit a fi elevi foarte slabi şi doar 3,2% de top

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite