Tot ce trebuie să ştii despre legea anti-bullying, care intră în vigoare mâine

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea anti-bullying, care prevede combaterea violenţei psihologice în şcoală. Acum, urmează să fie elaborate de către Ministerul Educaţiei şi normele de aplicare.

Dascălii şi educatorii vor participa la sesiuni de informare şi cursuri de perfecţionare legate de efectele violenţei psihologice (bullying) şi cum poate fi aceasta prevenită şi combătută. Legea Educaţiei Naţionale a fost modificată marţea trecută, iar vineri intră în vigoare noile prevederi. În actul legislativ s-au introdus noi articole, care urmăresc stoparea fenomenului de bullying, prin prevenţie şi combatere. 

Concret, legea stipulează faptul că „în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică - bullying”. Atât victima bullying-ului, cât şi agresorul vor participa, în mod obligatoriu, la consiliere psihologică. Momentan, rămân însă de stabilit normele de aplicare a legii, care vor preciza clar ce paşi trebuie să urmeze cadrele didactice pentru a stopa fenomenul dar şi ce trebuie să facă persoanele bully.

Ce este bullying-ul

Violenţa psihologică (bullying) este „acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, pe  care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”, se arată în lege. Definiţia din lege nu limitează hărţuirea la elevi, vizând în egală măsură şi profesorii şi personalul administrativ din unităţile şcolare.

Bullying-ul în şcolile din România

România se situează pe locul trei în Europa în ceea ce priveşte bullying-ul, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Trei din zece copii sunt excluşi din grupul de colegi, trei din zece copii sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către alţi colegi de clasă sau de şcoală, iar unu din patru elevi a fost umilit în faţa colegilor, arată un raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii. 

Elevii care sunt ţintele bullying-ului suferă în tăcere şi rămân afectaţi pe termen lung de violenţa fizică, psihologică şi emoţională, fie din parte colegilor sau a dascălilor. „Când am început clasa a V-a am avut colegi noi. Câteva fete au început să râdă de mine şi să fugă dacă mă apropiam de ele. Îmi ziceau că am păduchi. Dar nu aveam, chiar dacă eram săracă, aşa că nu înţelegeam ce au cu mine. Mă jigneau permanent. Foarte repede, au început şi restul copiilor să îmi zică „păduchioasa” şi să fugă mereu de mine. O dată i-am zis uneia dintre hărţuitoare că nu are dreptate. Mi-a dat o palmă foarte tare. Profesoara era în clasă, a văzut, dar s-a întors cu spatele şi a ieşit. M-a durut gestul ei. Am rămas plângând. E dureros că după ce eşti victima bullying-ului, eşti ignorată de către profesor, care ar trebui să te protejeze. Şi uite aşa, am îndurat 4 ani de bullying. (…) A fost un iad. Ajunsesem să mă gândesc să  mă omor când am ajuns în clasa a VIII-a. Am rămas cu traume şi am mers la terapie. Cred că elevii trebuie să înveţe diferenţa dintre glumă şi bullying. Mă bucur că avem această lege. De multe ori, şi profesorii sunt bully faţă de elevi. O dată, o  profesoară din liceu i-a zis unei colege, pe care o scosese la tablă că se îmbracă ca o proastă, după ce e „cât o vacă de grasă”. O oră i-a ţinut „morală” despre cât de grasă e. Nu e normal să fii tratat aşa la şcoală”, a spus Marina, elevă în clasa a XII-a, în Bucureşti.

Din păcate, în lipsa unor măsuri de reparare pentru victime şi  de combatere a bullying-ului, unele recurg la gesturi extreme. Pe 28 octombrie 2019, Ştefania Stănescu, o elevă de 15 ani din staţiunea Olimp, s-a sinucis după ce a luat o notă mica la o materie a unui profesor care o umilia constant. 

Când a fost publicată legea anti-bullying în Monitorul Oficial

Prevederile referitoare la legea care apără copiii, dascălii şi personalul administrativ din şcoli de bullying a fost publicată pe 31 octombrie 2018. „Noutăţile” legii au fost deja promulgate pe 18 noiembrie 2019 şi vor fi publicate astăzi în Monitorul Oficial, având apoi undă verde pentru a fi aplicate. Acestea sunt următoarele: violenţa psihologică - bullying - este interzisă în toate unităţile de învăţământ; învăţătorii şi profesorii vor beneficia de programe de pregătire cu privire la identificarea şi stoparea fenomenelor de bullying; iar victimele şi agresorii vor fi, în mod obligatoriu, consiliaţi psihologic.

Ce pedepse prevede legea anti-bullying

Legea vorbeşte despre o definire clară a fenomenului, conştientizare, prevenire, combatere dar nu şi sancţionare. Totuşi, o „reparare” a comportamentului de bully este prevăzută în lege. Profesorii vor avea obligaţia să reacţioneze atunci când li se aduce la cunoştinţă sau asistă la un caz de bullying în cadrul şcolii. Aceştia trebuie să îi ducă pe copiii implicaţi (victimă şi aggressor/i) la consilierul psihologic. Aici intervine însă o piedică bine cunoscută şi atotprezentă în şcoli şi anume numărul insuficient de consilieri şcolari. Spre exemplu, la finele anului trecut, în Capitală, exista un consilier la 1.200 de copii. În alte zone din ţară, situaţia este şi mai gravă - un consolier la 2.400 de elevi.

În continuare, urmează ca în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei Naţionale să elaboreze normele metodologice de aplicare, ce se aprobă prin ordinul ministrului Educaţiei Naţionale.