Surpriză pentru inspectorii şcolari. Cum vor putea ocupa posturile de şefi

Posturile de şefi de inspectorate şcolare vor fi ocupate prin concurs

Noua metodologie de organizare şi de desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de conducere din inspectoratele şcolare prevede trei probe pentru concurenţi, dar şi cunoaşterea unei limbi străine

Viitorii inspectori generali de la Inspectoratele Şcolare şi adjuncţii acestora vor fi numiţi în funcţii în baza unui concurs care va avea trei probe: evaluarea CV-ului candidatului, rezolvarea unui test grilă pe calculator în maximum 50 de minute şi susţinerea unui test în faţa comisiei de concurs. 

Aşa arată noua metodologie de organizare şi de desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector general, general-adjunct din inspectorate şi directori ale caselor corpului didactic, elaborată de Ministerul Educaţiei, care a fost publicată în Monitorul Oficial.

Astfel, pot depune dosarul de concurs candidaţii care sunt profesori de gradul I sau doctori în domeniu, au o vechime de minimum zece ani la catedră, în învăţământul preuniversitar, fac parte din corpul de experţi în educaţie, au recomandare de la instituţia şcolară şi nu au făcut poliţie politică şi nici nu au fost colaboratori al Securităţii. 

Potrivit metodologiei, susţinerea probelor se va înregistra audio-video, iar la interviu pot participa, la cerere, în calitate de observatori, reprezentanţi ai părinţilor şi ai elevilor. Mandatul unui inspector ar urma să fie limitat la patru ani. 

O poziţie ocupată prin concurs oferă prestigiu şi securitate

Însăşi ideea de a organiza concurs pentru ocuparea posturilor este importantă şi foarte bună, este de părere prof.dr. Mircea Dumitru, fost ministru al Educaţiei. În timpul scurtului său mandat, acesta a organizat un concurs foarte greu pentru ocuparea funcţiei de director de şcoală, idee care a fost intens contestată, mai ales în interiorul sistemului. „Persoana care ocupă o poziţie într-un inspectorat sau într-o instituţie de învăţământ prin concurs se simte mult mai securizată. Are credinţa că va putea să lucreze şi va fi respectată, în primul rând, pentru competenţele pe care le are şi nu pentru alte împrejurări care ar fi putut să conducă la numirea sa pe acea funcţie”, argumentează prof.dr. Mircea Dumitru. 

În al doilea rând, noua metodologie mai aduce un lucru important, şi anume există o limitare în timp a funcţiei. „E foarte important să începem să funcţionăm şi în învăţământul preuniversitar pe aceeaşi logică – a unor concursuri şi pentru directori, nu numai pentru inspectori generali care să fie cu timp limitat. Pentru că acest lucru îi determină pe oameni să lucreze serios, şi asta aduce şi progresul instituţiilor”, mai spune Dumitru.

Un alt element important şi nou este cunoaşterea unei limbi străine.

Cheia este la arbitrul concursului

Concursul în sine e un pas înainte, dar şi mai important este dacă probele de concurs şi judecarea concurenţilor se face obiectiv la nivelul inspectoratelor. „Concursul trebuie să fie făcut foarte serios. Pentru că altfel decredibilizăm şi ideea de concurs. N-ar trebui ca un concurs să dea o anumită aparenţă de legalitate, ci să fie un concurs serios, în care să fie selectaţi cei care sunt cei mai competitivi şi cei mai buni. Garanţia că se va întâmpla aşa va fi dată de cei care sunt în comisiile de selecţie. Dacă aceştia vor acţiona gândind la progresul şi la binele sistemului, atunci şi această metodologie, aşa cum este ea, va putea să selecteze bine”, consideră fostul ministru al Educaţiei. 

Profesorul Ştefan Vlaston, expert în educaţie, are rezerve legate de posibilitatea unei schimbări la nivelul inspectoratelor. „Problema este următoarea: cât este de obiectiv un astfel de concurs? Pentru că testul grilă îţi cere cunoştinţe în materie de legislaţie şcolară. Or, legislaţie şcolară nu pot să ştie decât inspectorii care sunt în funcţie sau inspectorii generali adjuncţi sau din minister. În orice caz, un profesor bun care ar vrea să concureze la funcţia de inspector nu are cum s-o facă. Şi întrebările de la interviu sunt legate tot de legislaţie, de ce se mai întâmplă în filosofia învăţământului, răspunsuri pe care le ştiu doar ei. Am fost 20 de ani director de liceu şi ştiu cum s-au defăşurat concursurile, inclusiv concursurile de directori”, explică Vlaston.

Vlaston mai spune că e greu de crezut că factorul politic nu-şi va băga din nou coada, mai ales că, la venirea în funcţie, actualul ministru şi partidul din care face parte au înlocuit 18 inspectori şcolari cu simptatizanţi din propria ogradă. „Cunosc foarte mulţi oameni în învăţământ extrem de competenţi, dar scârbiţi de politică şi care nici nu vor să audă. Păi să se înscrie într-un partid ca să ocupe un loc de inspector, apoi în alt partid ca să-l menţină şi tot aşa? Ce e asta? Nu ieşim din cercul vicios pentru că asta e paradigma. A funcţionat atâţia ani că le-a intrat în fibră, în molecule. Şeful de filială politică din judeţ trage sforile ca inspectorul general de colo şi de dincolo să fie de la partidul lui. Asta e legea”, conchide expertul.