STUDIU Ce e în mintea celor care fac educaţia copiilor noştri

Imagine de arhivă

Susţin regimurile de tip dictatorial, au o încredere ridicată în biserică şi armată, sunt de acord cu pedeapsa cu moartea, iar, în acelaşi timp, sunt împotriva comunităţii LGBT sau a avorturilor. Acestea sunt valorile unui procent semnificativ din oamenii care formează copiii din România şi-anume: profesorii.

Concret, peste 45% din profesorii români sunt de acord cu un regim dictatorial, iar alte procente semnificative susţin chiar şi regimuri autoritare de tip teocratic (religios) sau militar. Biserica este printre instituţiile cu cel mai mare nivel de încredere în rândul dascălilor, iar o treime din aceştia nu acceptă persoanele LGBT sau avortul. Cel puţin aşa arată un studiu al Fundaţiei Friedrich Stiftung, realizat de patru cercetători din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. 

Premisele de la care porneşte studiul sunt că educaţia şcolară contează pentru formarea unei culturi politice democratice, respectiv că atitudinile şi valorile profesorilor faţă de societate şi sistemul politic au un rol substanţial în educarea elevilor pentru democraţie.

Cercetătorii au intervievat 1.427 de profesori aleşi aleator din toată ţara şi când au tras linie au aflat că instituţiile în care profesorii au cea mai mare încredere sunt armata (79%), biserica (62%) şi poliţia (59%). 

Cei mai dezagreabili pentru dascăli: depedenţii de droguri şi romii 

În acelaşi timp, dascălii au mărturisit că grupurile respinse cel mai frecvent de către aceştia sunt consumatorii de droguri (58,7%), respectiv persoanele depedente de alcool (53,6%). Apoi, profesorii nu ar vrea să fie vecini cu persoane rome (42,5%), cu persoane LGBT (38,3%), cu cei care vorbesc o altă limbă (33,7%), dar nici cu cuplurile în care partenerii nu sunt căsătoriţi (33,1%).

De asemenea, aproape 40% din profesori consideră că homosexualitatea nu poate fi acceptată, iar 27% spun acelaşi lucru despre avorturi. Şi la faptul că dascălii noştri nu sunt toleranţi se mai adaugă şi că 40% dintre ei sunt de acord cu pedeapsa cu moartea în anumite situaţii.

În plus, studiul relevă că 14,4% dintre respondenţi consideră că bătaia femeii de către partener poate fi uneori justificată, iar 31,6% cred că uneori părinţii sunt îndreptăţiţi să-şi bată copiii.

Cu privire la posibilitatea instaurării unei conduceri autoritar - militare, 14% dintre respondenţi au afirmat că sunt de acord. De asemenea, 11% dintre dascălii chestionaţi ar fi de acord cu un regim teocratic.

Majoritatea profesorilor nu vor să-şi dea cu părerea despre Ion Antonescu

Datele sondajului realizat în rândul profesorilor din România ne permit să aflăm câteva aspecte privind şi percepţia lor asupra mareşalului Ion Antonescu. Astfel, respondenţii au fost rugaţi să aleagă dintre patru afirmaţii care descriu activitatea de ansamblu a mareşalul Antonescu: 1. A făcut foarte mult bine ţării, 2. A făcut şi bine şi rău, dar în ansamblu rezultatele au fost bune, 3. A făcut şi bine şi rău, dar în ansamblu rezultatele au fost rele, 4. A făcut foarte mult rău ţării.

Curios este că aproape două treimi dintre subiecţi au evitat evaluarea lui Ion Antonescu, preferând să afirme că nu au informaţii suficiente sau să nu răspundă deloc. Dintre cei care au răspuns însă, majoritatea afirmă că Ion Antonescu a avut rezultatele de ansamblu care au fost bune sau foarte bune (22%, faţă de 14% care afirmă că au fost rele sau foarte rele).

„Şcoala românească pare încremenită în timp”

„Din fericire, elevii îşi extrag valorile din mai multe surse. De pildă, spaţiul public - adesea mai aproape de mentalitatea vestică, ca urmare a globalizării/reţelelor sociale - este un contribuitor major. In fine, alt contribuitor important este familia, mai ales în primii ani ai copilăriei. Părinţii trebuie să-şi imerseze copiii în medii sociale democratice, care promovează valori moderne“, susţine psihologul Daniel David.

Acesta a explicat şi ce se întâmplă de fapt în sistemul nostru de învăţământ. „Cei mai mulţi dintre profesori sunt trecuţi de prima tinereţe sau vârstnici şi de multe ori, nu doar că nu stimulează profilul modern, dar îl şi blochează prin presiunea valorică asupra tinerilor. România ar trebui să treacă de la profilul psihocultural vechi (colectivism/concentrarea puterii/evitarea incertitudinilor/controlul comportamentului prin pedepse) la unul modern (indivizi autonomi-emancipaţi/distribuirea puterii/îmbrăţisarea incertitudinii ca oportunitate/utilizarea recompenselor în modelarea socială a comportamentului), mai congruent cu spaţiul la care am aderat“, mai explică psihologul.

Este momentul să ne concentrăm mai mult pe educarea profesorilor, este momentul să ştim pe cine trimitem în faţa copiilor noştri. (Cristina Tunegaru, profesoară)

La rândul său, sociologul Gelu Duminică atrage atenţia că o parte dintre profesorii români nu au înţeles încă faptul că sunt agenţi de schimbare pentru elevii în faţa cărora stau.

„Văzând cifrele înţelegem de ce România arată aşa. Profesorii noştri nu au fost instruiţi să înţeleagă şi să valorizeze diversitatea/drepturile omului. De aceea unii dintre ei încă nu-şi înţeleg rolul de agenţi de schimbare. Şcoala ar trebui să fie un loc care echipează viitorul cetăţean cu valorile şi atitudinile necesare unei dezvoltări sustenabile a societăţii. Din păcate, şcoala românească pare încremenită în timp şi pare să nu accepte că vremurile s-au schimbat şi ca atare trebuie să se schimbe şi ea“, este de părere Gelu Duminică, care este şi preşedintele Agenţiei Împreună.

De altfel, şi Cristina Tunegaru, profesoară de Limba Română, subliniază că datele sondajului sunt cu atât mai grave având în vedere că dascălii sunt cei mai responsabili de formarea copiilor, după familie.

„Profesorii nu sunt ca orice alţi cetăţeni. Ei sunt cei care au datoria să transmită anumite valori - ca democraţia, respectarea aproapelui - şi mai ales să se arate imparţiali faţă de rasă sau gen. Când nu se întâmplă aşa în şcoală, cei care au de suferit sunt copiii cei mai vulnerabili şi familiile lor. Un dascăl nu merge la clasă uitând în ce crede, nu devine brusc un gol de opinii, ci le transmite indirect. Atitudinea faţă de democraţie, dispreţul pentru vecinul de altă rasă se vor transmite indiscutabil copiilor, chiar şi informal, ascuns“, explică profesoara.

Clase segregate în funcţie de etnie

Peste 13 % dintre profesorii respondenţi au declarat că, în opinia lor, elevii romi ar trebui să înveţe în clase separate, nu în aceleaşi clase cu ceilalţi elevi. Cu alte cuvinte, cel puţin unul din opt profesori se pronunţă direct în sensul segregării şcolare pe criteriul etnic, prin plasarea elevilor romi în clase separate. Dacă ţinem cont şi de cei care nu au răspuns la întrebare, 8,3%, atunci doar patru din cinci profesori au optat pentru varianta învăţării în aceleaşi clase, mai arată raportul.

Carmen Gheorghe, activistă pentru drepturile femeilor rome şi preşedinta asociaţiei E-Romnja, afirmă că această problemă are două faţete. „Una e instituţională, cealaltă e a societăţii. Combinaţia/intersecţia între cele două e jalnică. Pe de o parte, avem comportamente şi atitudini rasiste în interiorul instituţiilor de învăţământ care perpetuează inegalităţile între elevi, pe modelul «să se descurce între ei», iar pe de altă parte, ulterior, avem pretenţia ca ei, romii, să devină «albi şi educaţi»  pentru a se integra în grupul majoritar“, reclamă activista.