STUDIU: În mediul rural, doar jumătate din copii folosesc computerul la clasă măcar o dată pe săptămână

STUDIU: În mediul rural, doar jumătate din copii folosesc computerul la clasă măcar o dată pe săptămână

Studiul mai arată o slabă utilizare a mijloacelor audio şi video la ore    FOTO: Adevărul

Puţin peste 50% din elevii din mediul rural folosesc computerul la şcoală măcar o dată pe săptămână, cumulat, la toate disciplinele şi doar 38% din elevi spun că au acces la internet, potrivit unui studiu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cercetarea cu privire la calitatea educaţiei în mediul rural realizată de organizaţia World Vision România mai arată că deşi există laboratoare în peste 90% din şcolile implicate în studiu, acestea sunt folosite la mai puţin de 10% din capacitatea lor. Astfel, doar 36% din elevi spun că folosesc săptămânal laboratorul de informatică.

De asemenea, studiul mai arată o slabă utilizare a mijloacelor audio şi video, mai puţin de 1/3 elevi semnalând folosirea săptămânală a acestora cumulat, la toate disciplinele, în mediul rural. Pe de altă parte, se remarcă o folosire mai bună a materialului didactic.

"Problema principală este legată de profesori. Într-un studiu făcut de Universitatea din Bucureşti se arată că 70% din profesori sunt ostili manualelor digitale din cele trei motive clasice: nu ştiu, nu pot, nu vreau. Trebuie educaţi profesorii după modelul clasic: pe cine nu poate, îl ajutăm, pe cine nu ştie, îl învăţăm şi pe cine nu vrea, îl obligăm. Trebuie schimbate criteriile de evaluare a profesorilor, adică să fie evaluaţi pe modul de utilizare al materialului didactic, nu faptul că are materiale", a explicat pentru "Adevărul" Şerban Iosifescu, directorul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii Învăţământului Preuniversitar (ARACIP)

Studiul mai arată că peste 80% din elevi susţin că mai mult de jumătate din timpul unei ore obişnuite de curs ascultă explicaţiile profesorilor.  Pe dea altă parte, puţin peste 50 la sută dintre copii spun că activităţile de învăţare în grup sunt predominante, ei fiind descurajaţi să colaboreze în timpul activităţilor de învăţare. În plus, profesorul dirijează strict procesul de învăţare, nivelul autonomiei elevilor fiind redus.

Majoritatea elevilor nu merg la ore de consiliere

Aproximativ trei sferturi dintre elevii din mediul rural care au participat la studiu declară că, în ultimul semestru, nu au stat de vorbă niciodată cu un consilier şcolar şi aproape unul din trei elevi recunoaşte că lipseste nemotivat de la şcoală, cel mai des datorită unor probleme personale. Unul din zece copii lipseşte pentru că munceşte în gospodărie iar 8% dintre elevi pentru că nu le place materia.

Mai mult de jumătate dintre elevi nu consideră temele pentru acasă relevante sau utile, iar zilnic un elev are în medie teme la cel puţin 3 materii

În ceea ce priveşte continuarea studiilor la liceu, 35% dintre copii si aproximativ acelaşi procent de părinţi nu îşi pun problema aceasta. Astfel, procentul de posibilă părăsire timpurie a şcolii este dublu în mediul rural faţă de media naţională.

Studiul mai arată că şesi climatul şcolar este, în general, perceput ca pozitiv, şcoala e orientată către rezolvarea problemelor (aspecte negative sau probleme individuale ale elevilor şi ale familiei) şi mai puţin pe îmbunătăţirea rezultatelor, creştere şi dezvoltare

Aproape 26% dintre elevi s-au simţit discriminaţi în şcoală, dar cel mai adesea nu datorită etniei, a stării de sănătate sau a statutului social, ci mai degrabă datorită etichetării care apare în lipsa performanţelor şcolare, a unor comportamente reprobabile, etc.

De asemenea, se poate constata, în general, o neglijare a formării competenţelor cheie care influenţează succesul personal, în favoarea disciplinelor „de examen”.

Studiul, realizat în perioada martie-august 2014, a evaluat percepţia copiilor şi părinţilor cu privire la calitatea educaţiei în şcoala românească, în special în zona rurală. Au fost intervevaţi 3.586 de copii şi părinţi din 157 de unităţi şcolare din şase judeţe (Cluj, Dolj, Vâlcea, Ialomiţa, Vaslui şi Suceava) – majoritatea covârşitoare funcţionând în comunităţi dezavantajate – grupurile ţintă fiind părinţii copiilor din învăţământul primar şi gimnazial, precum şi elevii de gimnaziu.


România va pierde anual 17 miliarde de euro din PIB peste 10 ani, dacă nu investeşte mai mult în educaţie

Strategie. Cum vrea să reducă Ministerul Educaţiei abandonul şcolar în următorii ani

Tabletele ajung în şcoli înaintea curentului electric şi a internetului

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările