Studenţii români sunt în pericol să rămână fără bursele Erasmus

Soarta programului european de schimb de studenţi, de care au beneficiat şi zeci de mii de tineri români, depinde de alocările bugetare la nivelul Uniunii Europene din următorii ani

Programul de schimb de studenţi Erasmus, cel mai mare de acest fel din lume, este una din poveştile de succes ale Uniunii Europene, iar 2012 trebuia să fie prima sa mare aniversare, 25 de ani de la crearea sa, în 1987. Ar putea fi, în schimb, un simbol pentru sacrificiile făcute în numele austerităţii. Soarta Erasmus se joacă în aceste zile, cu cifrele pe masă.
Presa europeană punea titluri alarmiste zilele trecute. „Uniunea Europeană nu mai are fonduri pentru bursele Erasmus", a relatat, de exemplu, cotidianul spaniol „La Vanguardia". Publicaţia cu sediul în Barcelona notează că oficialii Comisiei Europene „au apărat cauza simbolică a programului Erasmus în lupta cu capitalele europene şi cu membrii Parlamentului European, atrăgând atenţia în legătură cu problemele generate de reducerile bugetare trecute sau viitoare, mai ales în state cu probleme economice precum Spania, state ale căror universităţi ocupă primele locuri din punctul de vedere al studenţilor care beneficiază de burse europene".
Peste 200 de milioane de euro mai sunt necesari pentru ca „Programele de învăţare pe tot parcursul vieţii" (din care Erasmus reprezintă aproape jumătate) să meargă până la sfârşitul anului aşa cum au fost proiectate. Suma încă lipseşte din bugetul UE, Executivul de la Bruxelles cerând oficial la sfârşitul lunii trecute celor 27 de state membre să o acopere.
Ziarul polonez „Dziennik Gazeta Prawna", care citează surse apropiate de comisarul pentru Buget, Janusz Lewandowski, susţine însă că statele membre UE probabil nu vor oferi fonduri suplimentare, dat fiind că problemele cu care se confruntă programele sociale europene sunt cauzate de măsurile de austeritate care anul acesta totalizează 4 miliarde de euro.
Ce se va întâmpla anul viitor, în aceste condiţii, cu programul de burse de pe urma căruia au beneficiat milioane de tineri europeni?

VIITOR NESIGUR

La solicitarea „Weekend Adevărul", comisarul pentru Educaţie, Androulla Vassiliou, dă un răspuns care nu e întru totul liniştitor. „Confruntându-se cu perspectiva unei penurii continue de fonduri, universităţile ar putea fie să reducă numărul de locuri pe care le pun la dispoziţie pentru al doilea semestru al anului academic 2012-2013, fie să reducă nivelul burselor - fapt care este foarte probabil să însemne că studenţii din medii mai defavorizate nu vor putea lua parte la program. În cazul în care este pusă la dispoziţie finanţarea integrală, Comisia prevede că aproximativ 270.000 de studenţi vor beneficia de programul Erasmus în anul universitar 2012-2013."
Comisarul pentru educaţie avertizează că un buget insuficient, în 2013, va face ca numărul studenţilor care beneficiază de programul Erasmus să scadă anul viitor, pentru prima dată în istoria de un sfert de secol a acestuia. „În cazul în care statele membre nu reuşesc să acopere deficitul din 2012 (cel puţin 180 de milioane de euro), bugetul pentru 2013 va fi parţial utilizat pentru a acoperi acest deficit. Este probabil, în aceste condiţii, ca bugetul din 2013 să fie utilizat integral până la jumătatea anului viitor, astfel încât sunt de aşteptat chiar probleme mai mari după această dată."

RAMPĂ DE LANSARE

Studiul „Îmbunătăţirea participării la programul Erasmus" arată totuşi că trei sferturi din studenţii europeni vor să meargă la cursuri în străinătate, motivele lor fiind legate în primul rând de dezvoltarea personală: posibilitatea de a locui în străinătate, de a cunoaşte oameni noi, de a dobândi competenţe sociale şi de comunicare, de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele lingvistice.
Câteva astfel de exemple, prezentate chiar de organizatori, sunt edificatoare. „25 de ani, 33 de ţări, 3 milioane de poveşti" - scrisul alb apare elegant, pe fundal negru, în debutul clipului aniversar al programului Erasmus. Filmul continuă cu câteva crâmpeie de mărturii.
„Sunt extrem de satisfăcut de prezentul meu profesional", spune, de pildă, Tomás Sánchez López, şeful inginerilor de sistem al EADS, giganticul concern european din industria de apărare, şi „ambasador student al Spaniei", prin programul Erasmus, în Finlanda, în 2002.
Tânărul cu ochi albaştri şi zâmbet larg îşi continuă mărturisirea. „Nu aş fi obţinut acest job fără experienţa mea anterioară în cercetare. Nu aş fi ajuns la Cambridge, fără doctoratul din Coreea (de Sud). Şi nu aş fi ajuns în Coreea dacă nu aş fi făcut stagiul Erasmus. Finlanda a fost punctul de plecare pentru ceea ce a devenit viaţa mea", este convins inginerul spaniol.
„Am învăţat să mă descurc mai bine decât o făceam înainte, am fost pusă în situaţia de a găsi de una singură soluţii pentru tot felul de situaţii dificile. Şi, desigur, asta m-a ajutat enorm mai târziu, când am început să lucrez ca jurnalist", povesteşte, în continuare, una din cele mai cunoscute prezentatoare de ştiri de televiziune din Ungaria, Piroska Bakos, student ambasador Erasmus în Germania, în perioada 1998-1999.

ROMÂNII ŞI BURSELE UNIUNII EUROPENE

Aproximativ 35.000 de tineri români au beneficiat de bursele Erasmus în cei 12 ani de când România a intrat în acest program. Cei mai mulţi dintre ei, precum Laura Popa (23 de ani), student ambasador Erasmus la Universitatea din Istanbul, spun că au avut parte de experienţe extraordinare şi care le-au ridicat şansele de a face carieră.
„Anul pe care l-am petrecut la Universitatea din Istanbul mi-a oferit oportunităţi pe care nici nu mi le-aş fi putut imagina acasă, la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Am întâlnit managerul celei mai mari companii din Turcia, R&D Arcelik, am vizitat o fabrică Mercedes-Benz, unde am discutat cu personalul probleme legate de calitate. Nu în ultimul rând, am avut ocazia de a-l intervieva pe CEO al filialei din Istanbul a Thomson Reuters", povesteşte Laura. În eventualitatea restrângerii programului Erasmus, mii de tineri români pot pierde oportunităţile extraordinare pe care acesta le oferă.

Laura Popa, bursieră la Istanbul

„SOLUŢIA E EDUCAŢIA"

Criza ar trebui să-i determine pe oficialii europeni să susţină, nu să reducă acest program, consideră şi Sebastian Burduja (26 de ani), preşedintele Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS). „Eventuala restrângere a programului Erasmus ar fi o gravă eroare. Acest program reprezintă, pentru mii de tineri români, şansa de a performa într-un sistem educaţional diferit, şansa de a cunoaşte o lume globală şi şansa de deveni mai competitivi pe piaţa muncii din Europa şi nu numai, după absolvire. Studenţii din România care au participat la acest program ne-au mărturisit, în repetate rânduri, că a fost una dintre cele mai frumoase şi utile experienţe ale parcursului lor academic. Deşi criza actuală pune o presiune semnificativă pe resursele bugetare disponibile, măsurile de corecţie nu ar trebui să reducă bugetul alocat programelor educaţionale. Soluţia optimă pentru repornirea economiei şi reducerea şomajului."
Cu toate acestea, nu întotdeauna programul este perfect pentru studenţi, arată un studiu finanţat chiar de Comisia Europeană. Potrivit acestuia, „studenţii Erasmus provin în general din categorii cu un statut socio-economic mai ridicat".
De asemenea, aproape o treime (29%) din totalul celor 22 de milioane de studenţi din UE resping programul după ce constată că „bursa oferită (în medie 300 de euro/lună) este insuficientă pentru a acoperi costurile" studiului într-o altă ţară. Alte probleme ar fi „legate de recunoaşterea creditelor obţinute" ori, după cum arată documentul, „de angajamentele anterioare ale studenţilor"(de multe ori este vorba despre „angajamente" de ordin sentimental).

Sebastian Burduja, şeful LSRS

MOBILITATE MAI MARE ÎN VIITOR

Potrivit „Strategiei de mobilitate Bologna", adoptată la ultima reuniune Erasmus, care a avut loc la Bucureşti, în aprilie 2012, cel puţin 20% din absolvenţii de facultate ar trebui să-şi fi petrecut măcar o parte din studii în străinătate, până în anul 2020. Ţinta stabilită de miniştrii Educaţiei din statele membre ale programului pare să fie extrem de ambiţioasă, în condiţiile în care, potrivit cifrelor oficiale, doar aproximativ 1,5% dintre studenţii UE sunt cuprinşi în prezent în programul Erasmus.

CHELTUIELILE UE PENTRU PROGRAM

Bugetele Uniunii Europene se stabilesc pentru perioade de 6 ani, bugetul actual, în valoare de 975 de miliarde de euro, fiind valabil pentru perioada 2007-2013. Pentru programele educaţionale pe tot parcursul vieţii (din care face parte şi Erasmus) au fost alocate, pentru aceeaşi perioadă, 7 miliarde de euro, adică 0,71% din total. Programului Erasmus i-au fost atribuite 3,1 miliarde de euro. Din această sumă, 480 de milioane au fost prevăzute pentru 2012, estimarea pentru 2013 fiind de 490 de milioane de euro. Pentru perioada 2014-2020, Comisia Europeană a propus un buget în valoare totală de 1.156 de miliarde de euro, din care, pentru Erasmus, ar urma să fie alocate 19 miliarde de euro, adică 1,64% din total.

490
milioane de euro
a prevăzut Executivul de Bruxelles pentru programul Erasmus în 2013.

„EUROPA TREBUIE SĂ INVESTEASCĂ ÎN EDUCAŢIE ŞI ÎN TINERET"

În efortul de sensibilizare a guvernelor din UE, Androulla Vassiliou, comisarul pentru Educaţie, a elaborat o scrisoare deschisă adresată şefilor de stat care este semnată, în fiecare dintre cele 27 de ţări, de nişte persoane cunoscute publicului. În România, mesajul - emoţionant în primul rând prin importanţa care este acordată în altă parte educaţiei - a fost semnat de Ivan Patzaichin, Luca Niculescu şi Vlad Petreanu. Iată textul scrisorii deschise adresate şefilor de stat şi de guvern.

Şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii Europene

Tinerii europeni au resimţit acut criza economică. Şomajul în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani a crescut cu jumătate de la începutul crizei şi, în prezent, unul din cinci tineri europeni (ceea ce reprezintă peste cinci milioane de persoane) nu are un loc de muncă. Această situaţie nu poate continua. Nu ne putem permite să pierdem o generaţie.
Educaţia şi formarea trebuie să se afle în centrul răspunsului adus de Europa. Orice societate civilizată doreşte să investească în viitorul tinerilor săi, astfel încât aceştia să-şi poată îndeplini rolul de cetăţeni activi, să-şi găsească un loc de muncă valorizant şi să ducă o viaţă împlinită. O bună educaţie este fundamentală, deoarece tinerii noştri se pregătesc pentru o lume din ce în ce mai alertă, mobilă, interdependentă şi multiculturală.
În ultimii 25 de ani, popularul program Erasmus al Uniunii Europene a făcut posibile studiile în străinătate a aproape trei milioane de tineri europeni. Mai recent, Erasmus a sprijinit, de asemenea, stagiile în întreprinderi din străinătate. O întreagă generaţie a învăţat ce înseamnă să trăieşti şi să lucrezi alături de persoane dintr-o altă cultură, precum şi să dezvolţi competenţele şi versatilitatea care sunt vitale pentru piaţa modernă a muncii. Este o generaţie care a pornit în căutarea unora dintre cele mai bune locuri de muncă.
Sperăm că bugetele consacrate programului Erasmus pentru 2012/2013 vor fi suficiente pentru a onora aşteptările legitime ale studenţilor, în baza angajamentelor deja aprobate. În caz contrar, mii de tineri ar putea rata o experienţă care le-ar putea schimba viaţa.
Uniunea Europeană a propus un nou program de finanţare - „Erasmus pentru toţi" - care va deschide aceste oportunităţi pentru alte milioane de tineri europeni începând din 2014. Acest program le va permite să studieze, să se formeze, să muncească şi să desfăşoare activităţi de voluntariat într-o altă ţară, precum şi să obţină genul de experienţă care îi va ajuta să îşi asigure atât de preţiosul loc de muncă iniţial.
„Erasmus pentru toţi" va costa mai puţin de 2% din bugetul total al UE. În următoarele săptămâni, dumneavoastră, şefii de guvern ai UE, veţi avea o oportunitate unică de a aproba acest nou program şi de a îi acorda resursele de care are nevoie.
Tinerii noştri merită acest lucru. Este în joc viitorul nostru.

Ivan Patzaichin,
campion la proba de canoe

Vlad Petreanu,
jurnalist şi blogger

Luca Niculescu,
jurnalist şi realizator TV