Grav  este că agenţii economici aşteaptă cu nerăbdare meseriaşi bine pregătiţi, pe care nu-i găsesc printre absolvenţii învăţământului tehnic. Statul român este aici responsabil de neputinţa de a pregăti astfel de specialişti. În loc de îndeplinirea acestei obligaţii elementare, statul ţine în funcţie şcoli în care elevii nu învaţă nici teorie, nici meserie.

Situaţia promovării la Bacalaureat în Licee Tehnice, judeţul Brăila (C.T.-Colegiu Tehnic, L.T.-Liceu Tehnic)

Nr. Crt

Numele Liceului

 promovaţi

 înscrişi

Procent

1.

 C.T. Costin Neniţescu, Brăila

9

37

24,32

2

. L.T. Edmond Nicolau, Brăila

8

34

23,53

3

. L.T. Matei Basarab, Măxineni

5

18

27,78

4. 

L.T. Nicolae Oncescu, Ianca

3

31

9,677

5. 

L.T. Nicolae Titulescu, Însurăţei

30

73

41,1

6.

 L.T. Panait Istrati, Brăila

5

32

15,63

 

Total

60

225

26,67

Deşi judeţul Brăila se află în fruntea clasamentului la promovarea Bacalaureatului, la învăţământul tehnic nu stă bine deloc. Cu un procent de promovare total de 26,67% este probabil în coada clasamentului la promovarea în învăţământul tehnic. Dacă este real, procentul de promovare de la L.T. din Însurăţei, 41,1%, este cel mai bun din judeţ. În Brăila este nevoie de un singur L.T. foarte bun, în care să fie concentrate resursele umane şi materiale disponibile, şi care să pregătească elevi care vor să meargă la universităţi tehnice. În rest, toate actualele licee tehnice trebuie transformate în Licee Profesionale.

Situaţia din Judeţul Teleorman

Nr.crt Numele Liceului

promovaţi

Înscrişi

Procent

1. 

L.T. Andrei Saguna, Botoroga

0

21

0

2

. L.T. Anghel Saligny, Rosiorii de Vede

12

47

25,53

3

. L.T. Emil Racovita, Rosiorii de Vede

2

25

8

4

. L.T. Gl. Praporgescu, T. Magurele

1

22

4,545

5.

L.T. Nicoale Balcescu, Alexandria

2

81

2,469

6.

L.T. Sf. Haralambie, Tr. Magurele

4

23

17,39

7.

L.T. Virgil Madgearu, Rosiorii de Vede

56

245

22,86

8

.L.T Dragnesti Vlasca

7

27

25,93

9

.L.T Nr.1 Alexandria

7

56

12,5


Total

91

547

16,64

În judeţul Teleorman, aflat la coada clasamentului pe ţara la promovarea Bacalaureatului, situaţia este şi mai gravă. Cu un procent de promovare de 16,64% pe judeţ, aproape că nu există posibilitatea furnizării forţei de muncă specializate. Atunci să nu ne mirăm dacă investitorii ocolesc Judeţul Teleorman. Păstrarea L.T. Virgil Madgearu, din Roşiorii de Vede, cu concentrare de resurse umane şi materiale, pare soluţia optimă pentru tot judeţul. În rest, trebuie transformate Liceele Tehnice în Licee Profesionale, inclusiv cu păstrarea unei filiere de „liceu profesional“, pentru meserii mai pretenţioase.

Situaţia din Judeţul Cluj-Napoca

Nr crt

Numele liceului

promovati

inscrisi

procent

1.

C.T. Ana Aslan, Cluj-Napoca

28

55

50,91

2.

C.T. Anghel Saligny, Cluj

20

45

44,44

3.

C.T. Edmond Nicolau, Cluj

18

41

43,9

4

.C.T. Napoca, Cluj

26

52

50

5.

C.T. Raluca Ripan, Cluj

15

38

39,47

6

.C.T. V. Ungureanu, Campia Turzii

45

106

42,45

7.

C.T. Augustin Maior, Cluj

77

98

78,57

8

.C.T. Transilvania, Cluj

13

32

40,63

9.

C.T Energetic, Cluj

31

61

50,82

10.

C.T. Turda, Turda

23

37

62,16

11.

L.T. Alexandru Borza, Cluj

25

61

40,98

12

.L.T. Aurel Vlaicu, Cluj

6

29

20,69

13.

L.T. Ctin Brancusi, Dej

55

91

60,44

14.

L.T. Henri Coanda, Dej

10

33

30,3

15.

L.T. Somes, Dej

2

28

7,143

16

.L.T. Virgil Madgearu, Cluj

10

17

58,82

17.

L.T. Vladeasa, Huedin

8

25

32

18.

L.T. Gherla, Gherla

25

35

71,43

19.

L.T. Nr 1, Cluj

15

29

51,72


Total

452

913

49,51

La Cluj-Napoca, judeţ aflat în fruntea clasamentului la promovarea Bacalaureatului pe ţara, situaţia este mai bună. Şi la Cluj, dar şi la Turda, Gherla, (dacă situaţia rezultată coincide cu situaţia reală din şcoli), avem câteva Licee Tehnice care pot fi menţinute în funcţie pentru pregătirea elevilor ce vor să urmeze la universităţi tehnice. Celelalte trebuie transformate în Licee Profesionale.

Ce soluţie propun

  1. Concentrarea forţelor umane şi materiale în acele Licee Tehnice care au cel mai mare procent de promovare din judeţ, şi menţinerea lor cu actualul statut.

  2.  Transformarea celorlalte Licee Tehnice în Licee Profesionale, în sistem dual, cu investiţii masive în baza materială de instruire practică. La acest nou tip de licee poate funcţiona şi filiera „profesională“, pe 4 ani, fără examen de bacalaureat, pentru meseriile pretenţioase. Curricula teoretica generală să fie redusă la informatică şi comunicare în limba romană şi limbi străine. Absolvenţii acestei filiere pot continua studiile în şcoli Post Liceale.

  3. Transformarea din Licee Tehnice în Licee Profesionale poate dura 4 ani, până la lichidarea claselor de liceu existente, şi fără acordarea planului de şcolarizare pentru clasa a IX-a.

Pasivitatea statului în rezolvarea acestei probleme, rezultată din frica faţă de sindicate, reprezintă un exemplu clar de neputinţă şi neglijarea intereselor generale ale societăţii. Conducătorii aflaţi la putere preferă să păstreze acest status-quo în învăţământul tehnic, pentru a nu-şi ostiliza sindicatele şi alegătorii salariaţi în învăţământ, care-şi doresc păstrarea actualei structuri a învăţământului tehnic, din comoditate şi teama de schimbare. Cei care pierd sunt tinerii, care se trezesc la 18 ani fără nicio calificare, unităţile economice care sunt obligate să-şi aducă meseriaşi din alte ţări, calitatea forţei de muncă din România care nu atrage investitorii străini şi autohtoni. Noi toţi plătim scump această neputinţă a autorităţilor din formarea profesională a tinerilor.