Rezultate Simulare Evaluare Naţională 2015. Jumătate dintre elevi au picat testul

Rezultatele la simularea Evaluării Naţionale 2015, obţinute de elevii claselor a VIII-a, îngrijorează: doar jumătate dintre copii ar obţine note de trecere dacă ar susţine examenul acum.

Aproape 51% din elevii claselor a VIII-a au luat note peste 5 la simularea Evaluării Naţionale 2015, care s-a desfăşurat la sfârşitul lunii februarie, în timp ce la simularea de anul trecut doar 49% au obţinut note de promovare.

În ciuda creşterii uşoare a procentelor, experţii în Educaţie avertizează asupra pericolului social pe care îl implică rezultatele dezastruoase. Situaţia evidenţiază nivelul de calitate al sistemului de învăţământ, care a coborât la un nivel submediocru, în lipsa unor măsuri concrete de modernizare.

Doar jumătate dintre cei 180.000 de elevi din clasele a VIII-a ar fi promovat primul examen important al vieţii, dacă l-ar fi susţinut acum. Mai sunt însă trei luni până la Evaluarea Naţională 2015, iar simularea de la sfârşitul lunii februarie are tocmai rolul de a-i motiva să se pregătească mai temeinic pentru examenul care le va contura drumul în viaţă.

Rezultate Simulare Evaluare Naţională 2015: Promovabilitate de 64% în Capitală

În Bucureşti, oraşul care obţine an de an unele dintre cele mai bune rezultate la Simularea Evaluării Naţionale 2015, rata de promovabilitate a fost de 64%. Mai exact, la Limba şi Literatura Română, circa 80% din elevi au luat note peste 5, iar la Matematică, 50%. De asemenea, Capitala a dat şi zece medii de 10 la simularea din acest an.

Rezultatele obţinute la Limba şi Literatura Română se datorează şi subiectelor uşoare din acest an, explică Ecaterina Stancu, profesoară la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”, din Capitală.

„Poezia a fost uşoară, deşi copiilor nu prea le place literatura populară. Superficialitatea este marea problemă în ziua de azi. Elevii nu mai ştiu ce înseamnă să înveţe, ce înseamnă lucrul acasă, iar lipsa de lectură le sărăceşte vocabularul”, spune profesoara.

La Matematică, în schimb, subiectele la Evaluarea Naţională 2015 au conţinut câteva subtilităţi, care au tras în jos notele obţinute la această probă, consideră Alexandru Constantinescu, directorul Colegiului Naţional „Spiru Haret”, din Bucureşti.

„Subiectele de la simulare au avut capcane de interpretare şi citire, dar nivelul general a fost unul satisfăcător. Oricum, şi aceste note pe care le obţin copiii la examene, aşa cum sunt ele, rămân încă uşor supraestimate, în comparaţie cu nivelul lor de cunoştinţe”, consideră profesorul.

Rezultate Simulare Evaluare Naţională 2015: Nu copiii sunt de vină

Pentru situaţia dezastruoasă de la nivel naţional, nu copiii trebuie condamnaţi, consideră expertul în Educaţie Marian Staş, ci lipsa de viziune a sistemului de învăţământ.

„Creşterea de două puncte procentuale nu este relevantă, situaţia este dezastruoasă, iar rezultatele acestea vor continua, pentru că sistemul actual de învăţământ şi-a dovedit limitele. Este nevoie de o schimbare de structură curriculară, de paradigmă”, este de părere Marian Staş, care mai observă faptul că Ministerul Educaţiei nu a avut nicio iniţiativă semnificativă pentru a schimba sistemul, în ciuda rezultatelor din ultimii ani.

Şi expertul în educaţie Tincuţa Apăteanu remarcă problemele de sistem, care nu reuşeşte să sincronizeze nevoile de învăţare ale noii generaţii cu oferta curriculară. Cu toate că sunt mai inteligenţi decât generaţia de acum 20 de ani, lipsa de viziune a adulţilor îi transformă pe copii într-o adevărată generaţie de sacrificiu, mai crede expertul.

Sărăcia, mână în mână cu notele proaste

Clasamentele pe judeţe ale rezultatelor obţinute de elevi la simulările Evaluării Naţionale 2015 din ultimii ani indică faptul că în România există judeţe de excelenţă, unde elevii obţin de fiecare dată note peste media naţională şi câteva judeţe-problemă, unde rata de promovabilitate este mereu alarmant de mică.

La simularea Evaluării Naţionale 2015, cele mai mari note au fost luate de elevii din Bacău, unde rata de promovabilitate a fost de peste 68%. Bucureştiul se afla pe locul doi în clasament, cu o rată de 64%, urmat îndeaproape de judeţele Giurgiu, cu 63,8%, şi Bihor, cu aproape 62%.

La coada clasamentului rezultatelor la Simularea Evaluării Naţionale 2015 se află judeţul Caraş-Severin cu 36%, Vaslui cu 38,5% şi Tulcea cu aproape 40%, judeţe ale căror rate de promovabilitate îngrijorează în fiecare an.

Anul trecut, pe primele locuri s-au situat Bucureşti, Brăila şi Cluj, în timp ce pe ultimele locuri, Tulcea, Caraş-Severin şi Călăraşi.

Un cerc vicios

Situaţia performanţei şcolare în ţară nu este întâmplătoare. Expertul în educaţie Marian Staş consideră că de vină pentru notele proaste obţinute de elevi în unele judeţe este chiar sărăcia din aceste zone ale ţării.

„Este un cerc vicios aici, care porneşte nu de la elevi, ci de la slaba performanţă economică a zonei. Aceste judeţe, din cauza lipsurilor materiale, nu reuşesc, în general, să atragă dascăli bine pregătiţi, iar generaţiile pe care le educă ies de asemenea slab pregătite. De aici rezultă forţă de muncă nepregătită care nu poate genera performanţă”, a explicat expertul. Marian Staş consideră că doar prin investiţii în economia locală, populaţia din aceste zone va avea şanse la educaţie de calitate în viitor.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a cerut şcolilor să găsească soluţii pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare ale elevilor din clasa a VIII-a, în urma rezultatelor slabe de la simularea Evaluării Naţionale 2015.

Românii, printre cei mai needucaţi europeni

România se află la coada unui clasament internaţional pe educaţie, întocmit pe baza evaluării competenţelor copiilor la lectură, matematică şi ştiinţe, potrivit unui studiu realizat de Pearson, cea mai mare companie educativă din lume, care deţine Financial Times şi The Economy Group. Studiul ia în calcul şi statisticile legate de nivelul de alfabetizare şi de rata de promovabilitate a elevilor.

Astfel, ţara noastră ocupă abia locul 31 în topul care include 40 de ţări, realizat de compania Pearson. Bulgaria se află cu o poziţie deasupra ţării noastre, iar Ungaria ocupă locul 22.

Pe primele locuri în top se găsesc ţări din Asia, precum Coreea de Sud, Japonia şi Singapore, în timp ce Marea Britanie se află pe locul şase, iar SUA pe locul 12. Finlanda, în schimb, care ocupa prima poziţie în 2012, a coborât pe locul cinci anul trecut. La coada clasamentului se află Indonezia, Mexic şi Brazilia.

Poziţia ţărilor asiatice în fruntea clasamentului, unde educaţia are o valoare foarte mare în ochii oamenilor şi unde părinţii au aşteptări foarte mari de la copiii lor, demonstrează că nu numai finanţarea sistemului de învăţământ este importantă, ci şi susţinerea unei culturi educaţionale.

Studiul Pearson are ca scop susţinerea instituţiilor naţionale care gestionează educaţia prin identificarea factorilor-cheie care duc la rezultate excepţionale în învăţământ.