Elevii britanici vor învăţa programare în şcoala primară. Ce învaţă şcolarii români despre calculatoare

Elevii britanici vor studia programare în şcoala primară începând de anul acesta, a anunţat Ministrul britanic al Educaţiei, Michael Gove. Între timp, în raportul Comisiei Europene se arată că, în România, competenţele digitale nu apar ca fiind abordate în şcoala primară, însă  menţionează că la noi există materia numită TIC - Tehnologia informaţiei şi comunicării.

Ministrul Gove anunţa la începutul lui iulie că materia Computer Science va fi baza noii programe pentru învăţământul britanic primar în speranţa că elevii se vor folosi mai mult de raţiune şi de creativitate pentru a face legături transdisciplinare între domeniul IT, matematică, proiectare ştiinţifică (science design) şi tehnologie, potrivit ”Tech Week Europe”.

Până la terminarea şcolii primare, elevii ar trebui să ştie cum să folosească programele unui calculator.

Astfel, începând de la vârsta de cinci ani, copiii britanici vor învăţa cum să facă programare, sau cum să rezolve erori de programare, iar elevii cu vârste cuprinse între 7-11 ani vor învăţa să proiecteze pe calculator, să scrie şi să depaneze programele care îndeplinesc anumite sarcini.

Ei vor folosi mai multe inscrucţiuni de selecţie şi repetiţie, variabile şi tipuri diverse de dispozitive de intrare (ex: tastatură) şi ieşire (ex: imprimantă). Elevii vor fi învăţaţi reţelistică (infrastructura internetului) şi cum să raporteze atunci când observă comportamente neadecvate pe net (comentarii injurioase, spre exemplu).

Elevii mai mari vor învăţa algoritmi de bază, inclusiv cei de căutare şi sortare şi vor putea folosi două sau mai multe limbaje de programare şi ecuaţii Booleaniene (folosite în programare).

Ce înseamnă educaţia tehnologică (IT) în România

În România, Conform Legii Educatiei, materia Tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC) constituie o disciplină opţională pentru elevii din clasele I—IV şi este disciplină obligatorie în învăţământul gimnazial şi liceal.

„Şi totuşi, precum s-a întamplat şi în cazul altor prevederi, nici aceasta nu a fost pusă în practică până în acest moment. Tehnologia informaţiei şi comunicării este predată în acest moment doar în învăţământul liceal, la gimnaziu existând doar câteva cursuri opţionale. Tehnologia informaţiei şi comunicării se referă în mare măsură la cunoştinţe de utilizare a calculatorului şi nu la cunoaşterea limbajelor de programare. Informatica, în schimb, îi introduce pe elevi în domeniul programarii, însă este predată doar la liceele de profil. Sunt încă destui profesori în România care consideră că programarea este prea complicată pentru elevii de gimnaziu“, a explicat pentru adevarul.ro, expertul în educaţie Tincuţa Apăteanu, cofondatorul platformei Digital Kids şi blogger Adevărul.

Apăteanu spune că un exemplu pe care ar trebui să-l urmăm este Estonia, care a introdus programarea din clasa I ca materie obligatorie. „Acum, Anglia îşi propune sa facă acelaşi lucru, diferenţa fiind că în Anglia, educaţia obligatorie începe de la 5 ani, pe când în Estonia aceasta începe la 7 ani“, atrage atenţia expertul.

Ea consideră că introducerea programării în curriculum de la vârste atât de fragede este un gest curajos şi unul vizionar, chiar dacă nu ştim exact care vor fi joburile viitorului, însă un tânăr care are cunoştinţe, abilităţi şi competenţe avansate în domeniul tehnologiei va avea întotdeauna o pâine pe masă.

“Indiferent de felul în care societatea se va transforma, tehnologia este cea care va dicta progresul ştiinţific şi economic şi va influenţa fiecare o zonă a existenţei noastre. Ce mi se pare la fel de interesant este că deciziile din Estonia şi UK au fost luate ca urmare a unor demersuri şi proiecte ale societăţii civile: fundaţia Tiger Leap în Estonia şi mişcarea Code Club în UK au fost cele care au propus introducerea programării în şcoli. Tot ce pot să sper este că şi Ministerul Educaţiei Naţionale din România va fi deschis la proiecte precum Digital Kids sau Coder Dojo care au deja sute de adepţi“, a mai spus Apăteanu. 

Raportul Comisiei Europene

Formarea competenţelor IT, antreprenoriale şi cetăţeneşti deţine un rol fundamental în pregătirea tinerilor pentru piaţa actuală a muncii, dar, în general, şcolile nu acordă suficientă atenţie acestor competenţe transversale, în favoarea competenţelor de bază în domeniul alfabetizării, al matematicii şi al ştiinţelor, potrivit unui nou raport al Comisiei Europene (CE).

Competenţele digitale nu apar ca fiind abordate în şcoala primară în Croaţia şi în România, cu menţiunea din raport că la noi există o prevedere generală în programa naţională privind utilizarea cunoştinţelor de IT&C în clasele I-IV. Problema este parţial generată de dificultăţile de evaluare, susţin experţii CE.

De exemplu, numai în 11 ţări europene - Belgia (comunitatea flamandă), Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franţa, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia şi Slovenia - există proceduri standardizate de evaluare a aptitudinilor cetăţeneşti, care au drept obiectiv dezvoltarea gândirii critice şi a participării active în şcoală şi societate.

Acest tip de testare este însă complet inexistent pentru competenţele IT şi antreprenoriale în toate cele 31 de ţări care au participat la sondaj (cele 27 de state membre ale UE, Croaţia, Islanda, Norvegia şi Turcia).

Raportul de faţă arată că integrarea formării IT, antreprenoriale sau cetăţeneşti în disciplinele de bază poate atrage necesitatea ca şcolile să-şi modifice sistemele de predare, precum şi să stabilească obiective în materie de învăţare şi unele metode adecvate de evaluare.