Scenariu de desfăşurare a activităţii şcolare cu pierderi minime

A devenit limpede că majoritatea şcolilor vor funcţiona în scenariul galben (hibrid), cu prezenţa fizică la şcoală pentru jumătate dintre elevi. Celalaltă jumătate stă acasă o săptămână, revine la şcoală şi face schimb cu jumătatea prezentă la şcoală. În felul acesta se asigură distanţarea socială în clase, cât şi supravegherea elevilor aflaţi în şcoală, jumătate din numărul obişnuit de elevi.

Dacă sunt clase cu efective de până în 18 elevi, pot veni cu toţii la şcoală, în majoritatea claselor există 18 bănci, cel puţin, şi elevii stau singuri în bănci. Pentru aceste clase cursurile se desfăşoară normal, ca şi până acum.

Ce trebuie să facă profesorii

Să esenţializeze materia şi să predea doar ce este important pentru formarea şi viitorul profesional al elevilor. Să considere că nu mai sunt ţinuţi rigid de prevederile programelor şcolare acum, în situaţia adusă de pandemie. Programul de 18 ore pe săptămână la şcoală trebuie drămuit astfel încât să facă faţă şi sarcinilor speciale ce derivă din actuala situaţie.

Clasele cu până la 18 elevi. Nu ridică probleme deosebite. Profesorii trebuie să-şi planifice şi lecţii la CDŞ (Curriculum la Dispoziţia Şcolii), în care să facă lecţii de remediere şi performanţă cu elevii care, fie n-au reuşit să asimileze materia, chiar simplificată, dar şi cu elevii foarte buni la anumite discipline, care au nevoie de explicaţii şi activităţi în plus, faţă de cele de la clasă. Lecţiile aceste se fac în grupe mici, de 5-10 elevi, deci nu creează probleme de distanţare socială. Ele sunt plătite, şi pot fi plasate în intervalul de timp de 4-6 ore pe care elevii îl petrec la şcoală, planurile cadru nu mai pot fi respectate în aceste condiţii excepţionale. Directorii pot cere aprobarea Inspectoratelor Şcolare pentru abateri de la planurile cadru în vigoare, argumentând cu situaţia concretă din fiecare scoală.

Clasele cu peste 20 de elevi. Dacă nu se poate asigura distanţarea socială în săli, clasele se împart în două grupe care vin la şcoală alternativ, câte o săptămână fiecare. Cei aflaţi fizic la şcoala îşi desfăşoară lecţiile în mod obişnuit, în condiţiile de protecţie aduse de pandemie. Dar orele se pot desfăşura normal. Materia va fi esenţializata, doar ce consideră profesorul că este necesar pentru formarea elevilor şi absolvirea examenelor naţionale. Grupa care stă acasă urmăreşte online, în măsura posibilului, lecţiile desfăşurate la şcoală. Cel mai adesea nu va fi posibil, pentru că şcolile şi elevii nu au echipamentele necesare şi suficiente pentru acest învăţământ online. N-am văzut experimente organizate de minister în această direcţie, şi e foarte rău că se întâmplă aşa.

Elevii care stau acasă îşi rezolvă temele date de profesori în săptămâna anterioară, în care au stat la şcoală, lucrează la proiecte, eventual comune cu alţi colegi, se consultă cu colegii şi profesorii, în măsura posibilului, cum să-şi rezolve temele. Când revin la şcoală, profesorii verifică ce-au asimilat elevii cât au stat acasă şi, le nevoie, reiau predarea acelor teme importante pe care elevii nu le-au înţeles de acasă, mai ales dacă n-au avut posibilităţi pentru învăţământ online. Sigur că timpul de predare se micşorează, până la jumătate în unele cazuri. Dar materia stufoasă, plină de teorii şi concepte nefolositoare în viaţă, poate fi simplificată până la 50% şi ajustată la noile condiţii.

Exemplu la matematică. În alte ţări, pentru un capitol de matematică se dau doar formulele care se aplică, apoi se fac exerciţii de la simplu la complex până când elevii învaţă să calculeze arii, volume, să pună probleme în ecuaţii şi să le rezolve. După modelul subiectelor date la Evaluarea Naţională sau Bacalaureat. Atât. Fără teoreme sofisticate, teorii savante. Acestea pot fi realizate la orele de performanţă din cadrul CDŞ. Orele de matematică aflate în planurile cadru, unele la dispoziţia profesorului, altele la dispoziţia şcolii pot fi chibzuite de profesori aşa cum cred că e mai bine pentru elevii lor. Inclusiv cu cursuri de remediere şi performanţă.

Manualele conţin, în mod judicios, patru categorii de exerciţii la fiecare capitol: exersare şi învăţare, aprofundare, performanţă şi super mate. La clasă, cu toţi elevii, se pot face doar exerciţiile din primele două categorii. Din ultimele două categorii doar la orele de performanţă din CDŞ. Profesorii pot inventa şi ei exerciţii cu pronunţat caracter aplicativ-practic şi transdisciplinar, aşa cum se cer la testele PISA. Să facă ce n-au fost în stare să facă ministerul şi instituţiile sale subordonate, obligate să producă un curriculum adecvat epocii în care trăim. Şi care şi încasează salarii mari, plătite de noi, contribuabilii. Şi pe care nu le merită.

Întâmplarea aceasta adusă de pandemie este şi o excelentă oportunitate pentru profesori, de a adapta curriculumul la nevoile actuale ale socităţii, lovită de pandemie. Nu cred că vreun inspector va avea tupeul să tragă la răspundere profesorii că procedează aşa cum le impune situaţia din şcoala respectivă.

Există ore care nu se pot face: educaţia fizică, ore de arte, şi altele, care încalcă regulile de apărare împotriva coronavirusului. Toate aceste ore pot fi şi ele folosite pentru remediere şi performanţă.

La celelalte discipline profesorii pot găsi soluţii asemănătoare.

Certe sunt următoarele realităţi. Învăţământul online este doar un mijloc de a ne fura singuri căciula, nu există aparatura necesară nici în şcoli, nici la elevi. Nu există proceduri clare emise de minister pentru învăţământul online. Achiziţionarea de tablete s-a blocat, iar guvernul decontează cumpărarea acestei aparaturi după ce acestea sunt cumpărate de primării. Care primării, în majoritatea lor, nu au bani.

Materia predată trebuie simplificată şi esenţializata, timpul existent pentru predare ei se reduce la jumătate, în condiţiile în care profesorul va constata necesitatea reluării predării pentru elevii care au stat acasă o săptămână. Acesta nu-i un lucru rău, ba chiar foarte bun, care trebuia făcut de multă vreme, dacă ministerul avea înţelegerea şi voinţa necesare.

Concluzie

Este de aşteptat ca presa şi profesorii să împărtăşească, inclusiv pe reţelele de socializare, greutaţile de care s-au lovit, succesele înregistrate, pentru un schimb de bune practici. Acesta rămâne lucrul esenţial pentru funcţionarea, cât de cât eficientă, a proceselor de învăţământ.