România va pierde anual 17 miliarde de euro din PIB peste 10 ani, dacă nu investeşte mai mult în educaţie

România va pierde anual 17 miliarde de euro din PIB peste 10 ani, dacă nu investeşte mai mult în educaţie

FOTO: Eduard Enea/Adevărul

Dacă România nu reuşeşte să acorde Educaţiei 6% din Produsul Intern Brut (PIB) până în 2025, peste 10 ani vom ajunge să pierdem anual 12 până la 17 miliarde de euro, echivalentul a 7-9% din PIB-ul pe 2015. Aşa se arată într-un studiu UNICEF.

Ştiri pe aceeaşi temă

Însă, dacă până în 2025 se va mări investiţia în educaţie, România ar beneficia de creştere economică şi de mai mulţi bani la bugetul de stat, potrivit studiului UNICEF.

"Dacă România ar creşte progresiv investiţia în educaţie, de la 4,1% la 6% din PIB, s-ar înregistra o creştere economică mai mare, de la 2% la 2,7-2,95%. Aceasta ar aduce un câştig de 12-17 miliarde de euro în următorii zece ani. Totuşi, nu este suficient ca educaţia să beneficieze de bani mai mulţi – aceste fonduri suplimentare trebuie investite strategic. Recomandarea noastră este ca România să acorde prioritate maximă educaţiei timpurii şi celei primare", a precizat reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet.

Creşterea investiţiei în educaţia copiilor de vârste mai mici poate aduce beneficii celor ce nu îşi permit să urmeze o facultate şi, în timp, mai multe persoane dezavantajate ar obţine o diplomă universitară. Studiul arată că un an în plus de şcoală creşte veniturile cu 8-9%, reduce riscul de a deveni şomer cu 8% şi cel de apariţie a unor probleme grave de sănătate cu 8,2%. 

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, prezent la lansarea studiului, a subliniat că tocmai de aceea copiii ar trebui să meargă obligatoriu la grădiniţă de la trei ani, acesta fiindcă unul din obiectivele ministerului în viitorul apropiat. 

De asemenea, economia României poate primi un imbold şi prin îmbunătăţirea rezultatelor la testul PISA (impactul calităţii educaţiei asupra creşterii economice).

Mai mulţi absolvenţi de facultate, mai mulţi bani la buget

Studiul arată că absolvenţii de învăţământ secundar superior câştigă cu 25% - 31% mai mult decât cei care au terminat ciclul primar şi cel gimnazial, iar câştigurile obţinute de persoanele care termină o facultate le depăşesc cu aproape 67% pe cele ale elevilor care renunţă la şcoală după învăţământul secundar superior.

Astfel, dacă ar creşte proporţia absolvenţilor de facultate de la 13,6% la 19% în 2025, atunci PIB-ul ar fi cu aproximativ 3,6% mai mare. Chiar şi o uşoară creştere a numărului absolvenţilor de învăţământ secundar (de la 58% la 59,7% în 2025) ar genera o creştere de 0,52% a PIB-ului.

"Am făcut un studiu privind finanţarea pe învăţământul superior şi am constatat că actualul model de finanţare face în aşa fel încât banii să meargă către studenţii care provin din cele mai înstărite familii, care vin de la liceele cele mai bune, deci practic, în zona învăţământului superior, politicile sociale sunt destul de reduse. Introducerea unui sistem de credite pentru studenţi ar putea să balanseze acest decalaj. Eu nu spun să modificăm actualul sistem de finanţare al învăţământului superior, dar spun că trebuie compensat cu un sistem de credite pentru studenţi. Astfel, cei care provin din medii dezavantajate sau cei care nu obţin o slujbă imediat după facultate nu vor trebui să dea banii înapoi. Rata de recuperare a banilor în sistemele de credite studenţeşti, de regulă, este de 50%, restul fiind asociat diferitelor politici", a spus ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

Şi studiul arată că aproximativ două treimi din cheltuielile publice pentru Educaţie se îndreaptă spre cele mai înstărite două cincimi ale societăţii (65,8%), comparativ cu doar 9,9% cât îi revine cincimii celei mai sărace. În acelaşi timp, 61,2% dintre fondurile dedicate educaţiei sunt cheltuite în mediul urban, în ciuda eforturilor recente de a elimina discrepanţele dintre urban şi rural. 

Prevenirea abandonului şcolar

Conform cifrelor oficiale, peste 6% dintre copiii de vârsta ciclului primar şi gimnazial nu sunt cuprinşi în sistemul de educaţie, iar 17,5% dintre tinerii de 18-24 de ani au părăsit timpuriu şcoala. Mai mult, doar 21,8% dintre persoanele de 30-34 de ani din România au studii superioare, comparativ cu media Uniunii Europene (UE) de 34,6%.

Copiii şi adolescenţii din familiile cele mai dezavantajate, membrii comunităţilor rome, cei ce trăiesc în mediul rural şi copiii cu dizabilităţi prezintă cele mai mici şanse de a absolvi învăţământul obligatoriu şi de a-şi continua studiile la un nivel superior, arată UNICEF.

Aceste categorii se suprapun adesea, crescând riscul de excluziune şi scăzând şansa ca aceste persoane să contribuie la dezvoltarea ţării.

De exemplu, 14% dintre cetăţenii de etnie romă din cincimea cea mai săracă a societăţii nu au fost niciodată la şcoală (faţă de 1,6% dintre non-romi), în timp ce doar 4,9% dintre cei mai înstăriţi romi au studii superioare faţă de 38,5% dintre cei mai înstăriţi non-romi.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale (2013), investiţia insuficientă în educaţia romilor implică o serie de costuri pentru România cuprinse între 202 şi 887 de milioane de euro, datorate unui nivel mai scăzut al productivităţii şi al veniturilor anuale din taxe.

"Ar trebui investit mai mult şi în şcolile ce cuprind şi menţin în sistemul de învăţământ elevi dezavantajaţi (din familii sărace, comunităţi rome, mediul rural şi copii cu dizabilităţi). Ar fi indicat să se depună mai multe eforturi care să vizeze copiii cu risc de abandon şcolar, în sensul prevenirii sau abordării imediate a situaţiei de abandon. Ţinând cont de ultimele studii referitoare la dezvoltarea cerebrală şi angajabilitate, ar trebui să se pună mai mult accent pe abilităţile sociale, emoţionale şi necognitive la nivelul curriculumului", a spus reprezentantul UNICEF, Sandie Blanchet.

Rata abandonului ar trebui să scadă la 11% până în 2020

În concordanţă cu Strategia Europa 2020, România urmăreşte să reducă până la 11,3% rata părăsirii timpurii a şcolii (PTS) la nivelul grupei de vârstă 18-24 de ani până în 2020 şi să crească rata absolvirii învăţământului terţiar până la 26,7% în cazul grupei de vârstă 30-34 de ani.

Specialiştii spun că aceste ţinte vor fi greu de atins având în vedere că numeroşi copii se află în prezent în afara sistemului de învăţământ, că aproape unul din cinci tineri din grupa de vârstă 18-24 de ani nu termină învăţământul obligatoriu (17%) şi că peste jumătate dintre elevii din cohorta de vârstă nu reuşesc să termine clasa a XII-a şi să treacă examenul de Bacalaureat.

Deşi au fost luate măsuri de reformă în vederea îmbunătăţirii accesului şi a calităţii educaţiei, este clar că sunt necesare mai multe intervenţii şi resurse având în vedere complexitatea dificultăţilor cu care se confruntă toate aceste categorii cu risc, mai arată studiul.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările