VIDEO Rezultate slabe la PISA 2012. Vlaston: Sistemul de educaţie trebuie să se orienteze spre piaţa muncii, nu spre elite

Rezultate slabe la PISA 2012. Cum ne ocupăm de elite fără a neglija elevii slabi

După trei ani de la ultimele teste PISA, România este din nou la coada clasamentului, pe locul 45 din 65, după rezultatele elevilor de 15 ani la matematică, citit şi ştiinţe, în urcare cu patru locuri şi depăşind Bulgaria. La matematică, peste 40% s-au dovedit a fi elevi slabi şi doar 3,2% de top. Despre cât de important este echilibrul între susţinerea elitelor şi ridicarea nivelului celor slabi au discutat profesori şi experţi la Adevărul Live.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Cred că întrebarea ce facem cu elitele nu este bună. La felul în care arată sistemul de educaţie în România, întrebarea bună este cum facem cu elevii slabi şi foarte slabi, înainte să ne întrebăm ce facem cu elitele. Nici elevii cei mai buni nu trebuie lăsaţi de izbelişte, însă cred că focusul nostru ar trebui să fie cum facem cu elevii foarte slabi. De cele mai multe ori, demograficele elevilor de elită sunt mai bune decât la ceilalţi, părinţii lor sunt mai educaţi, mai potenţi din punct de vedere financiar şi cer mai mult de la copiii lor, în timp ce ceilalţi nu fac asta”, a spus Emil Beteringhe.

Asztalos Csaba, preşedintele CNCD, a precizat că un examen de triere la clasă este permis doar în cazul în care sunt mai mulţi candidaţi decât locuri în clasă, ceea ce nu a fost cazul la Şcoala Gimnazială 81 din Bucureşti care a fost amendată de CNCD.
 
„Nu putem să polarizăm că există elevi de elită şi elevi slabi. În acest caz, elevii erau apropiaţi ca nivele prin examenul care i-a distribuit la clasa intensivă de matematică. Ceea ce au reclamat părinţii a fost că şcoala nu a acordat un serviciu educaţional standard ca la clasa de elită şi la clasa mai slabă. Dacă se doreşte şi există posibilitatea de a crea grupuri de elevi care participă la olimpiade, există alternative, soluţii pentru pregătirea aceasta specială pentru concursuri. Totuşi, să nu polarizăm şi să vorbim doar de cei slabi sau cei foarte buni, fiindcă la mijloc avem elevii de nivel mediu.  Din punctul meu de vedere, indiferent de mediul din care provine un elev, el trebuie să aibă posibilitatea să producă rezultate la şcoală”, a spus preşedintele CNCD.
 
El a mai punctat că problemele de acest gen încep încă de la grădiniţă şi de la clasa pregătitoare.
 
Emanuel Beteringhe spune la rândul său că într-adevăr prăpastia aceasta se adânceşte pe măsură ce elevii avansează în vârstă.
 
 
Elevii foarte buni ar trebui să formeze clase de elită
 
„Să ne uităm la sistemul din Statele Unite, la universităţile din Ivy League, unde rata de succes a unei aplicaţii este de 1%, sunt nişte standarde. Chiar de la clasa a V-a se poate face o diferenţiere, în special la o disciplină precum matematica, cel puţin aşa se întâmplă la Liceul Internaţional de Informatică (ICHB). La noi pregătirea este axată pe ştiinţele exacte şi încă din clasa a V-a se dau teste la matematică pentru trierea elevilor”, a spus profesorul George Trifan. La ICHB, elevii sunt repartizaţi pe clasă în funcţie de nivel. „Dacă eşti nevoit să lucrezi diferenţiat la clasă, pierzi energie şi performanţa elevilor nu va mai fi aceeaşi”, a mai spus Trifan, profesor la ICHB.
 
Mihai Copăceanu este de acord cu profesorul Trifan şi crede că nu este vorba de stigmatizare de tipul „elevi slabi” şi „elevi buni”. „Dacă eu sunt mai bun decât ceilalţi la matematică, nu este o stigmă să recunoşti că eşti mai slab pregătit decât mine la mate, dar poate eşti mai bine pregătit la muzică. Nu este vorba de stigmatizare. Eu aş spune că elevii foarte buni sunt discriminaţi dacă sunt ţinuţi în clase cu elevi slabi. De ce nu ar exista o clasă specială pentru elite? Eu m-aş motiva ca elev să fiu mai bun decât aceşti elevi”, a spus Copăceanu.
 
„Nu toţi elevii sunt construiţi psihic şi intelectual să facă faţă curriculum-ului şcolii româneşti. Noi nu oferim destule trasee educaţionale, care să se potrivească mai multor structuri psihice, mai multor tipuri de inteligenţă. Eu îmi dau seama ce cumplit este să obligi toţi copiii să înveţe matematică la nivel avansat. Oricum la noi există o separare la admiterea la liceu, avem licee precum „Sf. Sava”, „Tudor Vianu” unde automat intră cei mai buni şi care ştiu ce vor, au resurse, ştiu ce îi aşteaptă. Noi avem o problemă la restul de două treimi, stăm foarte prost pe filiera tehnologică. În plus, de ce finanţăm aceste licee cu procente de promovare zero? Trebuie să oferim cât mai multe trasee educaţionale gândindu-ne că nu toţi copiii pot să rezolve integrale şi alte probleme grele de matematică. Ne trebuie un traseu educaţional care să-i ghideze către piaţa muncii”, a completat Ştefan Vlaston.
 
Una dintre problemele sistemului sunt chiar liceele de elită

Emanuel Beteringhe spune că la nivel de sistem există multe probleme, inclusiv faptul că există licee de elită. „Aş prefera să văd foarte multe licee la fel de bune, decât câteva licee de elite. (...) Măsura în care un copil este performant la matematică nu i se datorează lui intrinsec, se datorează şi la câţi bani a avut părintele acela să dea pe meditaţii, cât timp a avut să stea cu copilul”, a spus el. Profesorul George Trifan nu este de acord, el spune că nu contează cum ajunge la performanţă, ci faptul că a ajuns acolo.
 
„Pe mine mă interesează, ca sistem, să am o medie care să intre pe piaţa muncii, nu acei 3% care poate nici măcar nu rămân în ţară, eu ca şi contribuabil pierd din acest punct de vedere”, a adăugat Beteringhe.
 
Ştefan Vlaston este de părere că pentru a dezvolta talente există cercuri de studiu care se organizează în şcoli. „O clasă de elită înseamnă că elevii aceia ar trebui să fie buni la toate materiile, ori nu se poate asta. Cred că trunchiul comun trebuie să se facă în clase care să aibă şi elevi de nivel mediu, de nivel foarte bun, iar cei mai buni să fie pregătiţi pentru olimpiade separat”, a spus profesorul Vlaston.
 
„Cred că favorizarea elevilor cu potenţial îi defavorizează pe cei mai slabi. Aceste cercuri de studiu de care vorbea domnul Vlaston vin, în fond, ca o necesitate”, a completat şi Copăceanu.
 
România în testele PISA
 
În legătură cu teste PISA, George Trifan spune că testele au fost concepute de persoane care au trecut printr-un anumit sistem de învăţământ şi văd lucrurile prin prisma sistemului de educaţie prin care au trecut şi ei. „Nu cred că putem să privim un sistem de educaţie numai după standardele PISA, e a şi cum ai compara merele cu perele”, a spus Trifan.
 
„În opinia dvs. care este un criteriu relevant după care judecăm dacă un sistem de educaţie este bun sau rău?”, a întrebat Beteringhe.
 
„România ar trebui să se raporteze la standardele României. Nu suntem deloc în urma altor state europene, suntem chiar mult înaintea lor după rezultatele olimpiadelor internaţionale. Personal, cred că nu suntem cu nimic la slabi decât alte state europene”, a spus George Trifan.
 
„Noi avem un curriculum foarte teoretizat care nu se potriveşte pe filozofia testelor PISA. Profesorii fac pregătire cu elevii pe baza acestui curriculum. Să ne comparăm cu Polonia, unde ministerul educaţiei a lăsat şcolile să-şi facă propriul curriculum şi vom vedea că faţă de noi, ei se situează printre primele ţări (locul 17). Un sistem educaţional pregăteşte elevii pentru piaţa muncii, elitele sunt 0,1%. Important este să dăm credit acestor teste care ne pun în faţă oglinda adevărului. Înainte ne băteam în piept că suntem cei mai buni pentru că avem 10 olimpici internaţionali, dar cu restul de elevi ce facem? Sistemul ar trebui să se orienteze spre piaţa muncii”, a spus Ştefan Vlaston.
 
„Nu spune nimeni că ministerul face o treabă bună la ora asta în ceea ce priveşte elevii foarte buni, dar ce se întâmplă cu olimpicii la nivel de sistem nu ar trebui să fie prioritar la nivel de sistem,. având în vedere şi rezultatele PISA. Copiii de nivel mediu sunt prioritari, ei vor fi forţa de muncă din ţară în viitor”, spune Beteringhe.
 
„Dacă investitorii nu găsesc la noi pe piaţa muncii meseriaşii de care au nevoie, vom pierde. Olimpicii se vor descurca oricum cu sau fără sistem. Economia noastră pe care ne bazăm cu toţii să trăim şi să ne creştem copiii se va duce de râpă cum, de altfel, se şi întâmplă”, a completat Vlaston.
 
La rândul său, Geo Trifan a spus că în ceea ce priveşte ceilalţi elevi, „măsurile educaţionale trebuie îndreptate către formarea acelei mase, însă eu nu am nicio îndoială că societatea de mâine va fi condusă de olimpici”.
 
„În loc să-i separăm pe copii, ce ar fi să investim în pregătirea profesorilor, să poate să predea unei clase de mixed abilities. Asta ar fi o măsură bună, nu să îi împărţim pe clase în funcţie de performanţe”, a încheiat Beteringhe”.

„Ar trebui să putem scoate meseriaţii de care este nevoi pe piaţa muncii pentru a creşte competitivitatea şi atractivitatea pieţei româneşti”, a spus şi Vlaston.

Elevii români verificaţi în 2012 la testele internaţionale PISA au obţinut la Matematică un scor total de 445 de puncte, sub media Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) de 494 de puncte, arată raportul PISA 2012 publicat marţi de OECD.

Ţara noastră se situează, în clasament, în urma Turciei şi înainte de Cipru, dar şi de Bulgaria, care în 2009 era înaintea noastră cu două locuri. Primele locuri sunt dominate de Asia, pe primul loc se află Shanghai din China, urmat de Singapore, Hong Kong, Tai Pei, Coreea de Sud, Macai, Japonia, Lichtenstein, Elveţia, iar pe locul 10 este Olanda.

Însă, peste 40% dintre elevii români testaţi au arătat că au o pregătire foarte slabă la matematică, în timp ce elevii de top reprezintă doar 3,2%

Raportul OECD mai arată că la capitolul Citire, scorul total al elevilor români este de 438, iar la Ştiinţe este de 439, ceea ce echivalează cu o medie naţională de 440 de puncte.

Cu alte cuvinte, deşi România se laudă anual cu câteva zeci de olimpici de aur medaliaţi la nivel internaţional, nivelul mediu al cunoştinţelor de bază ale elevilor (cât de bine se pricep copiii de 15 ani la matematică, citit şi ştiinţe şi cât de bine ştiu să conexeze aceste cunoştinţe pentru a le folosi mai târziu în viaţă) rămâne unul scăzut în comparaţie cu media internaţională.

Nu mai târziu de săptămâna trecută, intenţia unei şcoli din Capitală de a crea o clasă de „elită“ cu cei mai buni elevi la matematică de clasa a V-a, dintre cei deja selectaţi la profilul intensiv, a dus la amendarea cu 1.000 de lei de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) şi a născut o dezbatere aprinsă între părinţi, care au reclamat cazul, profesori şi specialişti.

Despre acest echilibru esenţial între elite şi elevii mai slabi vom discuta astăzi la Adevărul Luve, de la ora 15.00, alături de experţi, profesori şi psihologi.

În platou au fost prezenţi Emanuel Beteringhe, expert în management educaţional, trainer, debater (preşedinte ARDOR Muntenia) şi de asemenea blogger adevarul.ro şi George Trifan, profesor de informatică la Liceul Internaţional de Informatică, unde există clase speciale de olimpici, care a dat de altfel şi un număr mare de medaliaţi la olimpiadele internaţionale.

Prin Skype s-a alăturat discuţiei Mihai Copăceanu, psiholog şi blogger adevarul.ro şi Ştefan Vlaston, blogger adevarul.ro, profesor şi preşedinte EDUCER.

Prin telefon a intrat Asztalos Csaba, preşedintele CNCD, pentru a discuta diferenţa între susţinerea performanţei şi discriminarea elevilor la şcoală, după decizia de săptămâna trecută.


PISA 2012 România a urcat patru locuri în lume la matematică, citit şi stiinţe, însă rămâne tot la coada clasamentului

După ultimele evaluări din 2009 la testele PISA, România este din nou la coada clasamentului, pe locul 45 din 65, cu 440 de puncte ca medie obţinută din rezultatele elevilor de 15 ani la matematică, citit şi ştiinţe, în urcare totuşi cu patru locuri şi depăşind în 2012 ţara vecină Bulgaria. La matematică, peste 40% s-au dovedit a fi elevi foarte slabi şi doar 3,2% de top.

DEZBATERE Crearea claselor de elită, discriminare sau performanţă? Capitala va avea 56 de clase intensive anul viitor

Tendinţa sistemului educaţional românesc de a favoriza elitele în detrimentul elevilor de nivel mediu şi slab aduce ţării medalii la olimpiadele internaţionale. Per ansamblu, învăţământul românesc are însă de suferit, susţin specialişti în educaţie şi psihologi.

Ce face România pentru elevii de elită?

Pornesc de la premiza, argumentarea legală şi morală că învăţământul public este adresat tuturor cetăţenilor fără niciun fel de discriminare. Dar cum rămâne cu elevii talentaţi şi geniali pe care mereu îi ignorăm chiar şi atunci când ne reprezintă ţara în lumea întreagă - precum în cazul lui Ionuţ Budişteanu, despre care am aflat abia în vara aceasta?

ANALIZĂ De ce clasele de elită nu aduc performanţă

Recenta discuţie despre clasele „de elită” din şcolile din Bucureşti aduce în spaţiul public o dezbatere importantă pentru orice sistem de educaţie: care este varianta cea mai potrivită cu privire la modul în care sunt gestionate şcolile şi clasele.

Clase de elită în şcoli. Este bine, este rău?

În primul rând nu este o noutate, se practică la liceu pe scară largă. Ce altceva sunt liceele de elită, cele la care se intră cu medii peste 9, uneori peste 9.50?

Încă o şcoală amendată de CNCD, pentru tentativa de a forma o clasă „de elită”

O şcoală generală din Capitală a fost amendată cu 1.000 de lei de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), pentru că a organizat un concurs în urma căruia elevii mai buni la matematică să facă parte dintr-o clasă „de elită”. Luna aceasta, CNCD a mai amendat-o cu aceeaşi sumă şi pe directoarea unei şcoli din Bucureşti pentru discriminarea unui copil cu sindromul Asperger.

DOCUMENT Lista elevilor olimpici români medaliaţi cu aur la competiţiile internaţionale de anul acesta

De la începutul anului şi până acum, 161 de elevi români au adus României medalii şi premii la olimpiadele internaţionale, 29 dintre ei intrând pe lista olimpicilor de aur ai ţării. Lista se va mări după finalizarea competiţiilor din perioada octombrie-decembrie 2013, potrivit Ministerului Educaţiei.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările