VIDEO Rezolvarea subiectelor la Istorie de la Bacalaureat 2020

VIDEO Rezolvarea subiectelor la Istorie de la Bacalaureat 2020

Miercuri, absolvenţii de clasa a XII-a au susţinut proba obligatorie a profilului

Bac-ul 2020 a continuat miercuri cu proba obligatorie a profilului. Absolvenţii de clasa a XII-a care au terminat profilul uman au susţinut examen la Istorie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Subiectele la Istorie nu au fost grele, însă cerinţele trebuiau citite cu atenţie. Iuliana Căplescu, profesoară de Istorie la Colegiul Naţional ”Matei Basarab” din Bucureşti a rezolvat pentru ”Adevărul” subiectele la proba scrisă la Istorie.
 
Profesoara Iuliana Căplescu atrage atenţia că rezolvarea nu este una exhaustivă, şi că şi alte fapte istorice pot fi folosite în redactarea lucrării. 
 
SUBIECTUL I
 
1. Anglia (alte variante – Prusia, Franţa)
2. ”Ambele Adunări ad-hoc, cea din 19 octombrie din Moldova şi cea din 21 octombrie din Ţara Românească, au adoptat imediat rezoluţii ce chemau la unire, la autonomie, neutralitate şi garantarea colectivă a noii ordini de către puteri”
3. C.A. Rosetti, Dumitru Brătianu
4. Sursa B
5. Cauză: ”pentru că voinţa de unire era clară şi se exprima răspicat prin partida naţională […]”
Efect: ”în plan intern nu trebuia depus un efort prea mare”
 
O altă variantă:
 
Cauză: ”Locuitorii celor două ţări [Moldova şi Ţara Românească] ştiau […] că alcătuiau unul şi acelaşi popor, cu origine, limbă, religie, tradiţii şi cultură comune, că erau despărţiţi doar prin graniţe politice pe care nu ei le fixaseră”
Efect: ”De aceea, conducătorii românilor au decis că primul pas trebuie făcut prin unirea celor două ţări din afara arcului Carpaţilor […]”
 
6. Menţionarea oricăror alte două fapte istorice care au contribuit la formarea statului român, desfăşurate în primele şase decenii ale secolului al XIX – lea (1801 – 1860):
Exemple: redactarea programului politic al revoluţiei lui Tudor Vladimirescu, ”Cererile norodului românesc” (1821), redactarea proiectului politic al lui Ionică Tăutu, ”Constituţia cărvunarilor” (1822), redactarea proiectelor paşoptiste/1848 – ”Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”, ”Petiţiune Proclamaţiune” etc., dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza etc.
Prezentarea fiecărui fapt istoric menţionat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informaţii referitoare la faptul istoric
7. Exemplu: prima Constituţie internă a statului român, forma de guvernare a monarhiei constituţionale ereditare, principiul separării puterilor în stat etc.
 
SUBIECTUL AL II – LEA 
 
1. Iancu de Hunedoara
2. Secolul al XV – lea 
3. Vlad Ţepeş; ”în 1462 refuză să mai plătească tribut Imperiului Otoman”
4. ”în 1442 , voievodul înfrânge încercarea turcilor de a intra în Transilvania” şi ”între noiembrie 1443 şi ianuarie 1444 întreprinde o lungă campanie contra otomanilor în Peninsula Balcanică”
5. Pe baza sursei, bătălia de la Belgrad a avut urmări pozitive pentru continentul european. Astfel, două informaţii care susţin acest punct de vedere sunt: ”va opri pentru 70 de ani înaintarea turcească spre centrul Europei” şi ”victoria din 1456 contribuie la redresarea moralului Europei după căderea Constantinopolului”
6. Pentru argumentarea afirmaţiei date – prezentarea oricărui fapt istoric relevant cu privire la instituţiile centrale organizate în spaţiul românesc extracarpatic (Moldova, Ţara Românească) (de exemplu: întemeierea instituţiei domniei, întemeierea Mitropoliei Ţării Româneşti de către Nicolae Alexandru, întemeierea Mitropoliei Moldovei de către Petru I Muşat etc. ) prin precizarea a două informaţii referitoare la acest fapt şi prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
 
SUBIECTUL AL III – LEA 
 
Informaţia istorică 
- menţionarea oricărui aspect referitor la Constituţia din 1923 (de exemplu: separarea puterilor în stat etc.), respectiv la Constituţia din 1938 (de exemplu: regele devine ”capul statului”)
- precizarea ideologiei comuniste (marxist-leniniste) şi menţionarea unei practici politice totalitare adoptată de statul român, în prima jumătate a secolului al XX – lea (de exemplu: procesul de naţionalizare a proprietăţilor private etc.); prezentarea practicii politice totalitare menţionată – o scurtă expunere în care sunt precizate două informaţii referitoare la practică şi se utilizează relaţia cauză-efect;
- precizarea  a două prevederi ale Constituţiei din anul 1965 (de exemplu: forma de guvernare a republicii socialiste, revenirea la istoricul nume al partidului unic – Partidul Comunist Român, statul este socotit proprietarul resurselor subsolului, mijloacelor de producţie, al pământului etc.)
- formularea oricărui punct de vedere referitor la practicile politice adoptate în România, în ultimul deceniu al secolului al XX – lea (de exemplu: Practicile politice adoptate de România în ultimul deceniul al secolului al XX – lea consolidează regimul politic democratic etc.); susţinerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: adoptarea legii fundamentale din anul 1991, ale cărei prevederi vizează edificarea statului de drept bazat pe garantarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti etc.), prin precizarea a două informaţii referitoare la acest fapt şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
 
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate 
- utilizarea limbajului istoric adecvat
- structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- respectarea limitei de spaţiu
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: