Repetenţi din clasa I: pro şi contra soluţiei anunţate de Ecaterina Andronescu pentru problemele din educaţie

Repetenţi din clasa I: pro şi contra soluţiei anunţate de Ecaterina Andronescu pentru problemele din educaţie

Ecaterina Andronescu/ FOTO: Mediafax (Alexandru Dobre)

Copiii până în clasa a III-a ar trebui să poată fi lăsaţi repetenţi, dacă nu ştiu să scrie şi să calculeze. Aceasta este încă una dintre „soluţiile“ lansate în spaţiul public de către Ecaterina Andronescu pentru a creşte promovarea la Evaluarea Naţională. De cealaltă parte, specialiştii condamnă posibila implementare a unei astfel de măsuri pentru că i-ar îndepărta pe cei mici de şcoală, marcându-i pe viaţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Din păcate, e o prevedere legală, până în clasa a treia copiii nu pot fi lăsaţi repetenţi. Cred că trebuie să revenim asupra acestui aspect pentru că, iată, unde suntem. Ajungem la clasa a opta şi constatăm că nu ştiu să scrie bine, să calculeze bine şi că 36% nu sunt în stare să ia 5 la Evaluarea de clasa a opta“, a declarat în weekend ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.
 
„Îi transmiţi copilului anatema că este prost“
 
Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Părinţilor, spune că structura pe care o reprezintă nu va susţine niciodată o astfel de măsură. „Practic, tu îi transmiţi copilului anatema că este prost. Părinţii din toată ţara sunt extrem de supăraţi pe ceea ce a spus doamna ministru. Unui copil de 6-7 ani este devastator să-i spui că îl laşi repetent pentru că nu a ştiut. Stima lui de sine va scădea foarte mult. Orice psihoterapeut sau consilier poate confirma acest lucru“, atrage atenţia reprezentantul părinţilor.
 
La rândul său, învăţătoarea Andrada Mazilu subliniază că nu repetenţia este soluţia pentru a-i ajuta pe elevi în procesul de învăţare. „În primul rând, trebuie să vedem care sunt nevoile şi problemele copiilor din ciclul primar. Or, aici putem vorbi despre mai multe particularităţi: programa încărcată la unele discipline (ex: Matematica) şi neadaptată vârstei, cadre didactice insuficient pregătite sau nespecializate, clasele cu prea mulţi elevi sau anumite probleme în familie, lipsa logopezilor în şcoli, lipsa colaborării cu psihologul şcolii, condiţiile de sărăcie în care trăiesc unii copii, nefrecventarea grădiniţei şi multe altele. Repetenţia nu ne garantează rezolvarea problemelor. Avem nevoie de măsuri în educaţie care să îi ajute pe elevi, nu se le facă rău“, explică dascălul din Timişoara.
 
„O practică medievală, care nu are ce să caute în şcoală“
 
Totodată, profesoara de Limba Română Cristina Tunegaru califică repetenţia drept o practică medievală.
 
„Repetenţia este o practică medievală, care nu are ce să caute la noi în şcoală. Odată ce ai rămas repetent, treci printr-o traumă, te simţi abandonat de sistem. Or, toţi aceşti copii merită o şansă. Sunt capabili, inteligenţi, doar că au avut ghinionul să nu obţină o medie de trecere din diverse motive. De exemplu, copiii cu care lucrez eu au rămas corigenţi pentru că nu au reuşit să facă ceea ce le-a cerut dascălul de la clasă, adică să înveţe pe dinafară comentariile unor texte literare.
 
Elevii pe care îi meditez sunt în clasa a V-a şi a VI-a. Au între 11 şi 13 ani. Lucrez cu ei sâmbăta şi duminica în fiecare weekend. Unul dintre ei, un băieţel de clasa a V-a, are un vocabular atât de bogat şi este plin de imaginaţie. Problema este că nu are încredere în el. În prima şedinţă, mi-a spus că nu ştie nimic. Un alt elev în clasa a VI-a îmi povestea despre cât de pasionat este de romanele lui Mihail Drumeş şi despre ce trilogii mai vrea să citească. El, un copil corigent, este pasionat de cunoaştere, dar sistemul nu vede asta“, spune profesoara.
 
„Un copil nu rămâne repetent, aşa cum nici nu părăseşte şcoala. Nu se trezeşte într-o dimineaţă şi spune: «gata, m-am hotărât, anul acesta rămân repetent!». Un copil care nu face faţă este, mai întâi, abandonat, marginalizat, pus la colţ de sistem, prin adulţii din sistem.  În anul 2018, şcoala are nevoie de echilibru emoţional, de lumină şi valorizare. Timpul nu a stat în loc, iar pedagogia pedepsei este anacronică. Mai ales că ar fi o pedeapsă pentru rezultatul copilului (copilului mic!), singurul «vinovat», sau responsabil. Cum răspund adulţii din jurul lui, că ar avea şi ei partea lor de responsabilitate, nu?“, reclamă şi preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, Daniela Vişoianu.
 
Ce spun studiile
 
Repetenţia are efecte negative majore asupra elevilor, atrage atenţia Liliana Romaniuc, preşedintele Asociaţiei pentru Literaţie într-o postare pe Faceboook.
 
„Cercetările lui John Hattie spun că vorbim despre învăţământ obligatoriu, deci, nu există repetenţie, în această paradigmă! Există un set de competenţe pe care trebuie să le dezvoltăm la toţi elevii, pe perioada celor 9-10 ani de învăţământ obligatoriu. Competenţele sunt obligatorii, nu anii de studiu! Într-o ţară cu spor natural negativ nu ar trebui să se permită un asemenea tratament (repetenţia) pentru copiii din învăţământul obligatoriu.“

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: