Religia, materie opţională pentru clasele a 7-a şi a 8-a; Informatica, obligatorie. Concluziile profesorilor din Bucureşti
0Profesorii din Bucureşti nu sunt de acord cu propunerile de planuri-cadru făcute de Ministerul Educaţiei, atrăgând atenţia că nu prezintă o schimbare faţă de starea actuală a lucrurilor şi vin cu o serie de sugestii clare cum ar fi ca Religia să devină opţional din clasa a VII-a, iar Informatica să fie materie obligatorie
Religia ar trebui să devină materie opţională în clasa a VII-a şi a VIII-a, Informatica, obligatorie la toate clasele de gimnaziu, iar Fizica şi Chimia trebuie combinate într-o singură materie interdisciplinară numită Ştiinţe. De asemenea, în niciun caz nu ar trebui diminuat numărul de ore de Limba Română la clasa a V-a, iar orele de consiliere şi orientare nu ar trebui scoase din orar şi ar trebui introduse mai multe opţionale din care elevii să poată alege ce-şi doresc să studieze.
Acestea sunt recomandările specialiştilor din Capitală care în ultimele săptămâni au evaluat cele trei propuneri de plan-cadru pentru gimnaziu propuse la sfârşitul anului trecut de Ministerul Educaţiei. Practic, planul-cadru este documentul care prevede ce discipline vor face elevii de clasele V-VIII şi câte ore îi vor fi alocate pe săptămână fiecărei materii.
Până pe 7 februarie 2016 are loc, la nivel de grup de lucru al Ministerului Educaţiei, analiza propunerilor primite de la toţi profesorii din ţară.
Mesajul profesorilor este foarte clar, spune expertul în Educaţie Marian Staş. „Cele mai importante aspecte semnalate se regăsesc în concluziile la care au ajuns profesorii. În primul rând, nu sunt suficiente ore opţionale în propunerile care se află în dezbatere publică, 85% din profesori atrag atenţia asupra faptului că trebuie mai mult loc în orar pentru curriculum la decizia şcolii”, a explicat Marian Staş, expert în Educaţie şi blogger adevarul.ro. Staş este şi membru în cadrul grupului de lucru de la nivelul Ministerului Educaţiei unde ajung toate observaţiile făcute de profesorii din teritoriu.
Grupul de la Bucureşti a făcut şi o serie de recomandări printre care se numără formarea iniţială a profesorilor, adică celebrul masterat educaţional pentru cei care vor să profeseze în sistem. Printre recomandări se numără şi introducerea activităţilor informale şi nonformale în norma didactică a profesorilor şi diminuarea numărului de ore obligatorii.
Elevii susţin părerile profesorilor
Elevii sunt de acord cu observaţiile profesorilor, a explicat pentru „Adevărul” Horia Oniţa, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
„Susţinem în întregime propunerile specialiştilor din Bucureşti şi credem că fără acestea, modificarea de plan-cadru va fi doar de formă, lipsită de substanţă, iar impactul concret, în şcoală, spre zero, şcoală care încă eşuează lamentabil în a pregăti elevii pentru viaţă. Vrem transdisciplinaritate în ştiinţele exacte, oră de Informatică atât de necesară, o oră de consiliere şi orientare adevărată, nu doar pe hârtie, cum e acum. Mai mult, toate judeţele ţării încalcă pragul de 800 elevi/consilier psihopedagogic, şi aşa ridicat. Nu în ultimul rând, orele de CDŞ (curriculum la decizia şcolii, opţionalele) sunt primordiale, ore adaptate intereselor şi nevoilor elevilor. Momentan, contrar legii, orele opţionale sunt alese dintr-o plajă restrânsă, doar pentru a completa norma didactică a unor profesori, în multe cazuri fără ca opinia elevilor şi părinţilor să conteze”, a spus Oniţa.
La rândul său, Alexandru Bajdechi, fost preşedinte al Asociaţiei Elevilor din Constanţa, spune că aceste propuneri trebuie făcute cu gândul la viitor. „Apreciez propunerile profesorilor din Bucureşti ca fiind unele pertinente, şi, în egală măsura, reformatoare. Trebuie să ne gândim nu la prezent când facem aceste planuri de învăţământ, ci la cum va arăta societatea în următorii 20-30 de ani”, a declarat el.
Iată principalele concluzii la care au ajuns specialiştii din Bucureşti în urma analizei celor trei propuneri de planuri-cadru:
1. Introducerea TIC în trunchiul comun la clasele V-VIII este binevenită, cu condiţia asigurării personalului de predare calificat şi a dotărilor corespunzătoare cu tehnică de calcul.
2. Necesiatea păstrării orelor de Consiliere şi orientare în trunchiul comun şi susţinute de specialişti: consilieri şcolari/psiho-pedagogi.
3. Disciplinele Fizică şi Chimie trebuie să figureze la clasele V-VI în trunchiul comun, ca disciplină integrată Ştiinţe
4. Conţinuturile disciplinei Limba latină (prevăzută în trunchiul comun al actualului plan-cadru la clasa a VIII-a) ar trebui redistribuite şi incluse în programa pentru Limba română, pe parcursul celor patru ani de gimnaziu.
5. Păstrarea celei de-a cincea ore de Limba română la clasa a V-a
6. La clasele a VII-a şi a VIII-a, disciplina Religie poate fi opţională, având în vedere că elevii au dobândit în clasele anterioare suficiente deprinderi religioase şi cunoştinţe de practică religioasă. Mai mult decât atât, în clasele a VII-a şi a VIII-a elevii vin în contact cu evoluţia în timp a religiilor la diverse popoare, în cadrul disciplinei Istorie.
7. Inexistenţa plajei orare în aria curriculară Limbă şi comunicare determină imposibilitatea organizării claselor de studiu intensiv al limbii moderne.
Concluziile generale:
1. Propunerile de plan-cadru aflate în dezbatere publică nu diferă de planul-cadru actual (70%).
2. În viitor trebuie aplicat un alt plan-cadru, diferit de cele trei variante propuse precum şi de planul-cadru actual (94%).
3. Numărul orelor din CDŞ (curriculum la decizia şcolii, opţionalele) propus prin cele trei variante de plan-cadru este insuficient şi nu respectă prevederile legale actuale (85%).
4. Numărul disciplinelor evaluate, în oricare din cele trei variante de plan-cadru propuse, este prea mare (79%)
5. Niciuna din cele trei variante de plan-cadru propuse nu oferă elevilor şi părinţilor posibilităţi reale de alegere a unui parcurs şcolar individualizat, în funcţie de aptitudini, interese şi/sau perspective şi nici nu oferă, în fapt, posibilitatea felxibilizării ofertei curriculare la nivelul unităţii de învăţământ.
6. Variantele de plan-cadru aflate în dezbatere aplatizează, uniformizează şi nu vizează dezvoltarea liberă a elevilor.
7. Planurile-cadru propuse reprezintă sisteme închise, fără continuitate între planurile-cadru de la nivel primar, gimnazial şi liceal.
8. Cele trei variante de plan-cadru propuse dezbaterii publice nu sunt în acord cu actualul context socio-cultural naţional şi european/internaţional şi nu respectă principiile de proiectare curriculară – să fie relevant pentru parcursul educaţional al unui elev (sub aspectul finalităţilor, al conţinuturilor şi al experienţelor de învăţare).
9. Un nou plan-cadru este absolut necesar, deoarece în prezent se studiază după planuri cadru promovate cu mai bine de 15 ani în urmă, dar şi datorită existenţei unui plan-cadru nou/recent pentru învăţământul primar, continuitatea abordărilor curriculare fiind absolut necesară.
10. Dacă ne referim la criteriile de evaluare a planului-cadru, acestea ar trebui să prevadă interdisciplinaritatea, cauza cel mai des invocată pentru rezultatele foarte slabe pe care le înregistrează elevii români la testele PISA. Documentele puse în dezbatere nu prevăd transdisciplinaritatea despre care se vorbeşte în Legea Educaţiei. Elevii susţin de doi ani evalări naţionale transdisciplinare la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, lipsind un plan-cadru care să prevadă această transdisciplinaritate.
11. Variantele prezentate nu respectă art.66, aliniatul 3 din Legea Educaţiei, care prevede că "În cadrul curriculumului naţional, disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în planurile-cadru de la nivelul învăţământului obligatoriu".
Recomandări:
1. Schimbarea paradigmei în educaţiei: altceva, altfel, nu cosmetizări şi forme fără fond.
2. Necesitatea formării iniţiale a profesorilor pe filieră didactică (licenţă pentru profesia didactică; master educaţional), cu dublă sau chiar triplă specializare.
3. Elaborarea unui alt plan-cadru, la pachet cu programe şcolare adecvate, în contextul unei legislaţii revizuite.
4. Introducerea activităţilor informale şi nonformale în norma didactică a profesorilor (cu o anumită pondere).
5. Asigurarea tuturor categoriilor de resurse necesare pentru realizarea caracterului practic-aplicativ şi integrat al activităţilor instructiv-educative la discipline precum: Fizică, Chimie, Biologie, Ştiinţe, TIC, Educaţie tehnologică, Educaţie fizică şi sport, Educaţie muzicală etc.
6. Diminuarea orelor din trunchiul comun la un minim de bază necesar şi creşterea ponderii curriculumului opţional la 30-40% din numărul total de ore, la alegerea elevilor/părinţilor, din oferta şcolii.
7. Reducerea semnificativă a numărului de discipline evaluate cu note şi a numărului de ore obligatorii pe săptămână.
8. Elaborarea unui plan-cadru care să asigure integrarea mai uşoară a elevilor români în alte sisteme de educaţie din lume, precum şi (re)inserarea lor la revenirea din străinătate.
Cele trei variante de planuri-cadru scoase în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei
Ministerul Educaţiei a lansat la mijlocul lunii decembrie, în dezbatere publică, trei variante de planuri-cadru pentru gimnaziu, care au fost ţinta criticilor exeperţilor. În planurile-cadru, orele de Informatică din gimnaziu lipsesc aproape cu desăvârşire, apărând doar ca materie opţională, o oră pe săptămână sau ca materie obligatorie (în trunchiul comun) în clasa a VIII-a sau în clasele a V-a şi a VI-a. Asta în condiţiile în care societatea informaţională evoluează cu o rapiditate ce lasă şcoala cu mult în urmă.
Educaţia pentru sănătate, mult dezbătută şi promovată în declaraţii atât de ministrul Educaţiei Adrian Curaj, cât şi de alţi colegi din Guvern, a fost, de asemenea, neglijată în noile planuri cadru, însă ora de Religie rămâne în trunchiul comun. Alte schimbări care apar în propuneri se referă la Limba şi Literatura Română, care pierde o oră la clasa a V-a, adică elevii urmează să facă patru în loc de cinci ore, câte sunt acum. De asemenea, dispare ora de Latină, care în prezent se studiază la clasa a VIII-a. În schimb, apar o serie de materii care înlocuiesc Educaţia Civică. Astfel, la clasa a V-a, elevii vor studia Educaţie pentru Drepturile Copilului, la clasa a VI-a vor studia Educaţie Interculturală, la clasa a VII-a vor studia Educaţie Democratică, iar în clasa a VIII-a – Educaţie Economică.
În ceea ce priveşte numărul de ore de Matematică, acesta rămâne acelaşi, de patru ore pe săptămână, iar la Fizică şi Chimie se vor face în continuare tot două ore din fiecare materie. Biologia însă pierde o oră pe săptămâna într-una dintre variantele de plan cadru la clasa a V-a şi la clasa a VIII-a. Şi Geografia şi Istoria pierd o oră pe săptămână la clasele a V-a, a VI-a şi a VII-a.
O altă modificare apare la numărul de ore de Sport. În prezent, elevii de clasele V-VII pot face 2-3 ore de Educaţie Fizică şi două ore în clasa a VIII-a, iar în variantele de plan cadru, sportul pierde o oră pe săptămână fie la toate clasele, sau doar la o parte din ele.
Se încarcă comentariile...
