Răul letal din liceu: monştrii „somnului matematic şi istoric”

Simulare BAC-2014. Clasa a XI-a: 36,32% note peste 5 la Mate sau Istorie (proba... obligatorie!) Clasa a XII-a: 42,51%, acelaşi criteriu. Liceenii inepţi de azi vor deveni, în mod cert, adulţii inepţi de mâine. Din nou, "somnul raţiunii naşte monştri". Cât timp mai cauţionăm, ca societate, această stare de fapt inacceptabilă?

Ministerul Educaţiei Naţionale, adică instituţia ce răspunde direct de calitatea învăţământului public din România, scrie despre simularea naţională a examenului de bacalaureat, negru pe alb, în comunicatul său, http://edu.ro/index.php/pressrel/21107, fără să detalieze ponderile Matematicii şi Istoriei la dezastruoasele procente de la proba obligatorie:

"Elevii clasei a XII-a au obţinut note peste 5, astfel: 52,8% la Limba română, 67,78% la Limba maternă, 42,51% la proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie) şi 53,92% la proba la alegere a profilului.”

Şi, încă:

"Situaţia pentru clasa a XI-a se prezintă astfel: la proba de Limba română - 44,22% dintre elevi au luat note peste 5, la proba pentru Limba maternă - 62,42%, iar la proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie) - 36,32%”

Ce nu spune direct, în comunicat, spune indirect, în tabele (v. acelaşi link, http://edu.ro/index.php/pressrel/21107, arhiva Simulare BAC 42 judete v4.rar), şi anume:

• La clasa a XI-a, numărul de judeţe (inclusiv Bucureşti) cu procent al notelor peste 5 mai mare de 50% este egal cu 1; aşadar, 1 din 42, adică 1:42 = 0,024 = 2,4%
• La clasa a XII-a, numărul de judeţe (inclusiv Bucureşti) cu procent al notelor peste 5 mai mare de 50% este egal cu 5; aşadar, 5 din 42, adică 5:42 = 0,119 = 11,9%

Pe româneşte: analfabetism "matematic şi istoric" endemic, dovedit în fapt, incontestabil! Şi îngăduiţi-mi să nu cumpăr deloc poveştile cu e doar simulare, notele nu se trec în catalog, deci exerciţiul n-are miză reală – că dacă ar fi avut!... Dacă elevii ar şti carte pe bune, de ce s-ar faulta singuri şi ar trânti lucrări de 3, 4, 5 în loc de 8, 9, 10? Dumneavoastră, ceilalţi, tot aşa aţi proceda?

Şi asta nu e tot. Ceea ce apreciez drept comportament malonest din partea M.E.N. este eludarea raportării rezultatelor simulării la criteriul de fond al analizei acestora, adică litera legii, care, la art. 78, lit. c, zice aşa, http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_educatiei_nationale_lege_1_2011.php:

Art. 78. (1) Examenul naţional de bacalaureat se consideră PROMOVAT de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

• au susţinut probele A, B, C si D prevăzute la art. 77 alin. (4);
• au susţinut probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea;
• au obţinut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obţinute la probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) cel puţin egală cu 6.

Aşadar – în mod total incorect, în opinia mea, într-o manieră ce induce în eroare (cu bună-ştiinţă?...) opinia publică – documentul oficial publicat de M.E.N. vorbeşte exclusiv de procentele de elevi care au obţinut note sub sau peste 5. Comunicatul NU face publice procentele elevilor care, potrivit legii, ar fi promovat examenul naţional de bacalaureat dacă s-ar fi prezentat ca la simularea recent organizată – respectiv, care au obţinut la simulare media aritmetică, având două zecimale exacte, cel puţin egală cu... 6,00! Or, după cum bine au probat ultimele trei ediţii de bac, calea de la 5,00 până la 6,00 e foarte-foarte lungă!...

Repet întrebarea de săptămâna trecută, https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/raul-letal-din-gimnaziu-monstrii-somnului-1519183.html: realizaţi dimensiunea adevărată a dezastrului?

Adaug faptul că problemele, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16738753-subiecte-simulari-bacalaureat-2014-subiectele-baremele-integrale-simularea-matematica-istorie-clasa.htm, şi de această dată, au fost normale, absolut rezonabile ca dificultate, perfect rezolvabile de nota 6, de un elev care a învăţat onest ce a avut de învăţat.

Reiterez cauza principală profundă a acestui rău sistemic: arhitectura curriculară curentă depăşită, inadecvată, neperformantă, în disonanţă structurală cu nevoile de învăţare ale copiilor secolului XXI – atât în ciclul gimnazial, cât şi în cel liceal. Impactul nefast al acestei cauze sistemice determină, din perspectivă logico-matematică, cel puţin două consecinţe negative:

• la nivel micro: amputarea capacităţii de înţelegere şi aplicare corectă a conceptelor predate în liceu (reprezentarea grafică a funcţiilor, calcul exponenţial, utilizarea logaritmilor ş.a.m.d), cu toate implicaţiile lor fundamentale, inclusiv în viaţa de zi cu zi
• la nivel macro: atrofierea gândirii logice şi capacităţii de rezolvare a problemelor, în general (nu doar a problemelor de matematică).

Pseudo-”soluţiile” scrise de M.E.N. în acelaşi comunicat de presă ("Rezultatele obţinute la simulările naţionale din anul şcolar 2013-2014 nu vor fi trecute în catalog, dar sunt analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare") sunt praf în ochii opiniei publice şi pasează din nou, laş, responsabilitatea reală. Pentru defectele structurale de sistem – traduse prin aceste rezultate foarte slabe la nivelul întregii ţări (clasa a XI-a, Matematică-Istorie: 36,32% procent note peste 5; clasa a XII-a, idem: 42,51%) – răspund decidenţii de sistem, şi nu şcolile. Responsabilii principali pentru aceste rezultate slabe de sistem, din nou, sunt următorii – aceiaşi care continuă să ţină, inexplicabil, împotriva evidenţelor uriaşe, piciorul pe frâna transformării autentice a arhitecturii curriculare în gimnaziu şi liceu: ministrul Educaţiei Naţionale – azi, pe numele său Remus Pricopie; secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar – azi, tot inexistent; directorul general pentru educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii (care are în jurisdicţie tehnică învăţământul preuniversitar) – azi (şi aproape dintotdeauna), pe numele său Liliana Preoteasa (profesoară de... matematică!).

Că starea curentă a Educaţiei ameninţă direct fibra profundă a siguranţei naţionale a României, mie îmi e cât se poate de limpede. În particular, absenţa deprinderii de a gândi şi acţiona corect logico-matematic şi incapacitatea de a face uz în mod eficient de informaţiile cantitativ-numerice din viaţa noastră constituie handicapuri capitale în calea bunei noastre funcţionări ca oameni responsabili ai cetăţii. Modelele educaţionale bine aşezate au consacrat de mult bunul simţ matematic drept ingredient sine qua non pentru dezvoltarea armonioasă a adolescenţilor în şcoală.

Dragă societate românească (adică: părinţi – acei dintre voi care ştiţi că nu vă trădaţi îndatorirea sfântă faţă de copiii voştri; profesori – acei dintre voi care ştiţi că nu vă trădaţi îndatorirea sfântă faţă de elevii voştri; elevi – acei dintre voi care ştiţi că nu vă trădaţi pe voi înşivă; formatori de opinie şi care vom mai fi fiind noi toţi, cei cărora ne pasă pe bune), concluzia mea e că deocamdată nu ne doare suficient de rău starea sistemului public al Educaţiei care ne şcoleşte copiii, pentru a purcede serios şi responsabil la schimbarea paradigmei sale. Mă gândesc eu aşa, că dacă ne-ar durea şi am simţi cuţitul la os, n-am sta ca nătângii contemplând tâmp surparea Şcolii şi nefăcând nimic, sau tolerând laş stări de fapt otrăvitoare, din alt ev. Drept pentru care, ne invit încă o dată să ieşim din negare şi să punem Educaţia publică pe făgaşul veacului nostru, aşa cum se cuvine, făcând, cât mai rapid, loc larg unei Şcoli de secol XXI pentru România secolului XXI.

Hai, că putem.

Dacă vrem cu adevărat!