RAPORT: suma ridicolă pe care o cheltuie statul român pentru întreţinerea şcolilor

RAPORT: suma ridicolă pe care o cheltuie statul român pentru întreţinerea şcolilor

Câţi bani dă statul român pentru întreţinerea şcolilor. FOTO: Arhivă

Învăţământul preuniversitar este grav subfinanţat, iar resursele disponibile sunt folosite ineficient. În plus, autorităţile locale încalcă sistematic legea în ceea ce priveşte fondurile pe care ar trebui să le atribuie şcolilor. Aşa arată cel mai recent raport dat publicităţii de Curtea de Conturi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Concret, documentul arată că în 2016 au fost alocaţi, în medie, 5.807 lei pentru fiecare şcoală la capitolul bunuri şi servicii. Din această sumă, 2.309 lei au fost alocaţi per unitate de învăţământ pentru încălzire, iluminat şi alte utilităţi.Totodată, raportul arată că o şcoală a beneficiat anual, în medie, de suma de 212 lei, respectiv 17.66 lei/lună pentru produse de curăţenie.

Alte cheltuieli anuale prevăzute în sinteză sunt cele pentru furnituri de birou - 147 lei, apă canal şi salubritate - 393 lei, transport - 238 lei, radio, poştă, TV şi Internet - 194 lei, materiale si prestări de servicii cu caracter funcţional (service pentru calculatoare, telefoane, copiatoare etc.) - 422 lei. De asemenea, este o prevăzută o medie de 1.695 lei pentru alte bunuri şi servicii pentru întreţinere si funcţionare.
 
Documentul subliniază că actuala finanţare per elev, fără sprijin suplimentar acolo unde părinţii nu pot ajuta, contribuie la creşterea inechităţilor.
„Oricât de cosmetizat este acest raport se văd clar două lucruri. În primul rând, sunt prea puţini bani în educaţie pentru ca sistemul să ofere şanse egale şi calitate tuturor copiilor. Apoi, documentul subliniază că actuala finanţare per elev, fără sprijin suplimentar acolo unde părinţii nu pot ajuta, contribuie la creşterea inechităţilor: copii sărăci au acces la şcoli mai proaste, mai puţin dotate şi la profesori care nu au stabilitate pe post şi sprijin pentru a preda în medii vulnerabile“, comentează Daniela Vişoianu, preşedinta Coaliţiei pentru Educaţie, rezultatele raportului.
 
Raportul Curţii de Conturi mai atrage atenţia în privinţa aplicării deficitare a programelor care ar trebui să reducă abandonul şcolar, incluzând problema slabei finanţări. „În organizarea şi desfăşurarea Programului Şcoală după şcoală s-au constatat deficienţe la nivelul tuturor entităţilor cu atribuţii în derularea şi implementarea acestuia“, arată raportul în care se mai subliniază că programul s-a defăşurat aproape integral numai în sistemul privat, din contribuţiile părinţilor.
 

Probleme sunt şi cu privire la decontarea transportului pentru elevii care studiază în alte localităţi în afară de cea de domiciliu. În timp ce legea Educaţiei prevede că statul suportă costul transportului pentru şcolarii care fac naveta până în 50 de km, cifrele arată o altă realitate.

Concret, în noiembrie 2015 existau 125.536 de elevi care făceau naveta. Suma valorii abonamentelor la preţul întreg era de 17.932.583 lei, dintre care se decontau, în baza art. 15 din O.G. nr 29/2013, doar 6.951.230 lei. Diferenţa de 10.981.353 lei era achitată din bugetul familiilor. Asta, în contextul în care distanţa medie pe care trebuie să o parcurgă zilnic un elev navetist este de 18 km, mai prevede raportul.
 
Tot cu privire la transportul elevilor, Curtea de Conturi arată că „tarifele maxime practicate de operatorii de transport auto pentru abonamentele lunare ale elevilor au înregistrat valori de până la 4,5 ori mai mari decât tarifele practicate, pe distanţe similare, de CFR Călători pentru abonamentele lunare de transport feroviar de călători“.
 

155 de autobuze noi, nefolosite

Un aspect important referitor la asigurarea transportului elevilor îl constituie microbuzele şcolare, achiziţionate în perioada 2013-2015 de statul român, prin MADRP, mai arată raportul. Referitor la folosirea acestora, toate costurile legate de utilizare (şofer, combustibil, piese de schimb, etc.) au fost plasate în sarcina primăriilor. Numai că o parte dintre ele nu şi-au permis costurile şi uite aşa se face că, în octombrie 2016, 155 de microbuze şcolare având capacitatea totală de peste 2.500 de locuri, nu erau utilizate.

Acelaşi raport evidenţiază că sunt cazuri în care primăriile nu au respectat criteriile de reglementare a bursei de merit stabilite prin ordin de ministru, care prevăd acordarea unei bursei de merit de la media generală 8,50 la media generală 10. Un exemplu dat de Curtea de Cnturi este primăria Sectorului 4 care acordă burse de merit de la media generală de 9,80 până la media generală de 10. Probleme sunt însă şi la alte primării.

Aspecte cu privire la alte programe sociale cu impact asupra învăţământului preuniversitar

Referitor la derularea programului ”Rechizite şcolare” la nivelul MEN nu au existat studii reale privind impactul programului de acordare a rechizitelor şcolare din perspectiva susţinerii activităţii şcolare a elevilor din medii defavorizate, precum şi modului în care acest program a influenţat creşterea numărului elevilor care îşi continuă studiile.

Au fost achiziţionate rechizite şcolare cu mult peste nivelul necesităţilor reale ale beneficiarilor, în mai multe unităţi şcolare neţinându-se cont de stocurile existente din anii anteriori, ceea ce a condus la crearea de stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă şi implicit la imobilizarea sau utilizarea ineficientă a fondurilor bugetare.

Totodată, s-a constatat neefectuarea tuturor demersurilor în vederea promovării şi obţinerii aprobării unui proiect de act normativ, pentru actualizarea valorii maxime a pachetului de rechizite şcolare din învăţământul primar şi gimnazial, în funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum, potrivit prevederilor legale în vigoare. Cu toate acestea, se poate concluziona că acordarea pachetelor de rechizite constituie un ajutor real pentru familiile dezavantajate social (în special din mediul rural), cu mai mulţi copii, fără venituri permanente şi implicit, în atragerea şi menţinerea copiilor în sistemul de învăţământ preuniversitar de stat.

Cu privire la implementarea şi derularea ,,Programului privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare”(Euro 200), s-a constatat neefectuarea tuturor demersurilor pentru promovarea şi obţinerea aprobării unui proiect de act normativ, în vederea actualizării plafonului de 150 lei pe membru de familie în funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum.

Referitor la programul ”Bursa profesională”, sumele acordate elevilor nu au fost actualizate cel puţin cu evoluţia inflaţiei şi adaptarea la salariul minim actual, existând astfel riscul neîndeplinirii scopului acestui programului, adică prevenirea abandonului şcolar.

Programul Laptele şi cornul nu are o coodonare instituţională clară

”Laptele şi cornul” este un alt program naţional de care beneficiază toţi copiii preşcolari şi şcolari din ciclul primar şi gimnazial care frecventează o formă de învăţământ de stat sau privat şi este unul dintre cele mai longevive programe guvernamentale din România, fiind deja în cel de-al 15-lea an consecutiv de implementare. Referitor la derularea acestui program, zilnic aproximativ 2.300.000 copii primesc gratuit produse lactate şi de panificaţie în limita unei valori zilnice de 1,17 lei/elev, pe toată perioada anului şcolar (177 zile).

Anual sunt alocate de la bugetul de stat, prin bugetele locale ale judeţelor şi, respectiv, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, aproximativ 100 milioane euro pentru implementarea acestui program. Cu toate acestea au fost concluzionate în principal următoarele aspecte:

- la data încheierii prezentului raport de audit al performanţei limita valorii zilnice nu a fost actualizată în funcţie de evoluţia preţurilor şi tarifelor, astfel existând riscul afectării calităţii produselor;
- la 15 ani consecutivi de derulare, programul este implementat automat, fără o administrare şi coordonare instituţională clară. Nu mai există nici un minister sau direcţie dintr-un anumit minister desemnată să îl gestioneze, să îl monitorizeze şi să propună intervenţii sau corecţii atunci când acestea se impun.

 



 

citeste totul despre: