Raport SAR: A doua şansă sau cum întrerupem cercul vicios din educaţia preuniversitară?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
12 propuneri de politică publică pentru un învăţământ finanţat adecvat, care nu lasă niciun copil în urmă
12 propuneri de politică publică pentru un învăţământ finanţat adecvat, care nu lasă niciun copil în urmă

După un an de activităţi desfăşurate în cadrul proiectului Şcoli Curate – pentru unităţi de învăţământ bine guvernate, transparente şi finanţate corespunzător, Societatea Academică din România lansează un raport privind starea învăţământului în baza a sute de solicitări de informaţii publice, respectiv zeci de statistici şi aspecte observate în comunităţile locale vizate.

Raportul a fost lansat public şi dezbătut astăzi, la Banca Naţională a României, în cadrul primei Valentin Lazea (economistul şef al BNR)Daniela Vişoianu (preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie), reprezentanţi ai partidelor parlamentare (Monica Anisie de la PNL şi Gabriel Ispas de la Pro România), elevi şi părinţi, reprezentanţi ai sindicatelor, autorităţi locale etc.

Principala constatare este că şcolilele din zonele sărace din România sunt subfinanţate. Decalajele de dezvoltare (şcoli fără apă şi canalizare, elevi răspândiţi la mare distanţă) s-au transformat în decalaje de performanţă, copiii din asemenea zone având rate mari de abandon şcolar şi proaste rezultate la testele PISA. Finanţarea pe elev şi dezinteresul primarilor contribuie la crearea unui cerc vicios care face ca locul naşterii unui copil să fie cel mai important factor determinant al succesului în societate. Deşi Ministerul Educaţiei Naţionale raportează o scădere a numărului de şcoli fără canalizare şi a abandonului şcolar, România rămâne pe ultimul loc din Europa în privinţa evoluţiei la aceste capitole.

image

Soluţia nu este o descentralizare care ar putea să adâncească şi mai mult inechităţile în absenţa unui mecanism inteligent de alocare a fondurilor, ci o responsabilizare şi o transparenţă superioară atât la nivelul autorităţilor centrale, dar mai ales la nivel local.

În vederea unei finanţări adecvate a instituţiilor de învăţământ la nivel local, propunem următoarele 12 soluţii de politică publică:

  • Modificarea regulamentului Consiliului Naţional de Finanţare al Învăţământului Preuniversitar în sensul creşterii numărului de membri şi introducerea a două noicategorii: reprezentanţi ai elevilor şi părinţilor, precum şi ai organizaţiilor cu activitate relevantă din societatea civilă pe zona de educaţie;
  • Ministerul Educaţiei şi Guvernul să îşi asume un plan gradual de creştere a costului standard per elev pentru pregătire profesională, evaluare periodică şi cheltuieli din categoria bunurilor şi serviciilor, astfel încât la orizontul anului 2022 cuantumul acestuia să fie de 740 lei, o creştere cu 100% faţă de valoarea din prezent;
  • Realizarea unei alocări diferenţiate a costului standard per elev pentru pregătire profesională, evaluare periodică şi cheltuieli din categoria bunurilor şi serviciilor în funcţie de mediul în care elevii studiază (rural-urban), filieră (teoretic-vocaţional-tehnologic), profil şi specializare, ţinând cont în stabilirea coeficientului de costul real pe care unitatea de învăţământ trebuie să îl suporte pentru a furniza actul de educaţie la un standard ridicat de calitate;
  • Fundamentarea şi alocarea resurselor financiare în baza unor coeficienţi care să ţină cont şi de riscul de abandonul şcolar, gradul de deprivare materială, dezavantajele socio-economice ale zonei, precum şi riscul de segregare, în aşa fel încât acolo unde nevoile sunt mai mari şi alocările financiare să fie pe măsură, contribuind la reducerea inechităţilor.
  • Modificarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare astfel încât monitorizarea alocării sumelor alocate din bugetele locale către unităţile de învăţământ să fie o atribuţie expresă a inspectorilor care se ocupă cu managementul instituţional, împreună cu publicarea modulului “date financiare” din platforma SIIIR;
  • Instituirea unor obligaţii de raportare standard în sarcina autorităţilor publice locale cu privire la resursele pe care le alocă pentru instituţiile de învăţământ arondate.
  • O nouă instrucţiune a ministerului către IŞJ-uri, în continuarea notei din 2016, dublată de alcătuirea unei situaţii naţionale anuale cu privire la numărul instituţiilor de învăţământ care respectă obligaţiile de publicare a informaţiilor de interes public în fiecare judeţ;
  • Aplicarea, la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale, a propunerii Şcoli Curate pentru bugete mai transparente: toate unităţile de învăţământ să afişeze bugetul şi execuţia bugetară într-un format standard, optimizat, în SIIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului Românesc), platformă publică a Ministerului Educaţiei.
  • Dezvoltarea capacităţii structurilor asociative locale ale elevilor, ale părinţilor şi ale cadrelor didactice care să desfăşoare activităţi de advocacy la nivel local pentru transparentizarea şi buna finanţare ale sistemului public de educaţie în toate judeţele ţării.
  • Adoptarea unui plan de măsuri integrate care să favorizeze accesul la educaţie al elevilor care studiază în alte localităţi decât cea de domiciliu, precum şi a celor aflaţi în situaţii dezavantajate, pe termen mediu şi lung inclusiv prin dezvoltarea serviciilor de tip internate şi cantine, în aşa fel încât niciun copil să nu fie lăsat în urmă, iar mediul de provenienţă şi situaţia materială a familiei să nu cântărească în determinarea viitorului său;
  • Clarificarea urgentă a situaţiei transportului elevilor navetişti, cauză principală a părăsirii timpurii a şcolii, şi remedierea situaţiei pe termen scurt prin corecţii legislative specifice în aşa fel încât responsabilitatea să fie partajată în mod egal între autorităţile centrale şi locale, iar mecanismul tehnic să fie unul fără disfuncţionalităţi practice, având ca deziderat ca niciun copil care trebuie să se deplaseze în altă localitate pentru a merge la şcoală să nu abandoneze din lipsa banilor de transport;
  • Dezvoltarea graduală a unor programe de tipul a doua şansă, care să faciliteze accesul la educaţie al celor care au abandonat şcoală atunci când ar fi trebuit să fie înscrişi în sistem, inclusiv prin accesarea fondurilor nerambursabile dedicate, prevăzute deja în Programul Operaţional Capital Uman (POCU).

Raportul alternativ privind starea învăţământului 2019 poate fi descărcat de aici şi cuprinde 4 secţiuni:
– Cum influenţează finanţarea per elev echitatea sistemului educaţional?
– Autorităţi locale responsabile pentru un învăţământ preuniversitar de calitate – ce trebuie să facă primarii şi care este rolul inspectoratelor şcolare?
– Paşi mici de la opacitate spre transparenţă. Cum facem saltul către şcoli mai corecte şi bine guvernate
– Părăsirea timpurie a şcolii – încotro?

Materialul va fi transmis şi invitaţilor absenţi, în special doamnei ministru Ecaterina Andronescu şi membrilor comisiilor de învăţământ din Parlamentul României (PSD, USR, PMP, ALDE, UDMR – care au un mare absent nemotivat), urmând ca propunerile să fie susţinute şi promovate până vor fi luate în seamă de cei care decid.

image
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite