Raport. Ciocnirea generaţiilor în şcoală: elevii şi dascălii au o relaţie tensionată

Relaţiile tensionate dintre profesori şi elevi sunt din ce în ce mai întâlnite în spaţiul educaţional, iar păstrarea climatului de respect şi comunicare constantă devine un obiectiv din ce în ce mai mai greu de atins, mai ales în contextul în care şcoala rămâne încremenită în metehne vechi.

Spaţiul şcolar este departe de a fi unul sigur, iar în general, relaţiile între elevi şi profesori s-au înrăutăţit în ultimul an. Cel puţin, asta susţine ultimul raport privind violenţa în şcolile din Capitală, fenomen care a crescut cu 14% în anul şcolar precedent. Problemele şi lipsurile din sistem, dar şi dorinţa elevilor de a le fi respectate drepturile, sunt unele dintre cauzele tensiunii crescânde între elevi şi dascăli. 

„Când cineva greşeşte, tinde să învinovăţească pe altcineva. Este un triunghi: profesori-elevi-părinţi, unde fiecare dintre aceştia încearcă să se apere în faţa unui sistem care „şi-a pierdut” busola. Majoritatea percep sistemul ca pe ameninţare pentru că sunt bulversaţi, aşa că cea mai frecventă metodă de apărare este comportamentul brutal, ca răspuns la frică şi frustrare. Trebuie să învăţăm, aşadar, cum să ne comportăm în poziţia de elev, părinte sau profesor”, este de părere profesorul Marian Staş care mai subliniază că nici contextul educaţional nu este unul favorabil: curriculum depăşit, metode de predare non-atractive, lipsa unei comunicări constante între dascăli şi elevi.

Elevii din generaţiile noi au un ritm de învăţare mai rapid, au acces la tehnologie, au alt ritm de atenţie şi au alte aşteptări de la profesori. Dar cel mai important, îşi cunosc drepturile şi cer să le fie respectate, situaţie oarecum nouă pentru profesorii „învechiţi”. „Adulţii din jurul elevilor nu sunt atenţi la nevoile acestora. Principalul lucru pe care şi-l doresc copiii de astăzi este aceea de a fi recunoscuţi ca fiinţe umane separate, că au dreptul să fie respectaţi. Şi, mai mult decât atât, au nevoie de modele, modele pe care nu le regăsesc cel mai adesea nici acasă, nici la şcoală”, este de părere Andreea Talmazan, psiholog. 

„Violenţa din şcoli este şi din cauza faptului că adulţii din jurul elevilor nu sunt atenţi la nevoile acestora. Pentru că violenţa apare atunci când există foarte multă frustrare” Andreea Talmazan,  psiholog

La rândul lor, elevii cer să fie luaţi în serios de către dascăli. „Cererea respectării drepturilor noastre trece drept nesimţire, impertinenţă. Mai ales profesorii în vârstă nu înţeleg că fiecare om trebuie respectat şi să i se dea dreptul la replica. Când un profesor îmi zicea să nu deschid gura în faţa lui, respectam, dar rămâneam cu o frustrare”, mărturiseşte Andreea, elevă în clasa a XI-a. Această situaţie apare pentru că şcoala este mai concentrată pe păstrarea unor aparenţe şi pe conservare, mai arată psihologul Andreea Talmazan. „Cred că procentul de 14% este mai mic decât în realitate, pentru că şcolile ţin la imaginea lor. Mentalitatea pe care o au o mare parte dintre dascăli este că elevii nu sunt suficient de educaţi acasă, ceea ce este parţial adevărat. Cred că unii dintre aceştia sunt insensibili la nevoile reale ale elevilor. Nu ştiu, de exemplu, că nu este bine să compari elevii între ei. De aici se nasc tot felul de frustrări”, consideră Talmazan. Pe de altă parte, metodele de predare sunt învechite, în general, iar prin urmare, copiii se plictisesc. „Nu există unităţi de învăţământ modernizate complet, nici metode atractive de predare, aşa că elevii nu se simt provocaţi să-şi folosească creativitatea şi curiozitatea. Metoda - trebuie să stai cuminte în bancă şi să taci - este inhibantă pentru copii”, mai susţine psihologul, care consideră că trebuie să existe comunicare între elevi şi profesori, iar fiecare să îşi îndeplinească rolul. O verigă importantă în acest sens sunt psihologii şcolari, care, la ora actuală, lipsesc, în număr mare din şcoli.

TOP 10 Şcoli gimnaziale din Bucureşti

Inspectoratul a prezentat în raport şi un top al celor mai bune şcoli gimnaziale din Bucureşti, conform criteriilor de performanţă. Astfel, pe locul I a rămas Colegiul Vianu, pe locul al doilea a urcat Colegiul Grigore Moisil, iar Şcoala Ioanid, aflată pe locul 3 anul trecut, nu a mai prins noul top 10. Sectorul 3 nu are nicio unitate de învăţământ inclusă în acest clasament.

1. Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu” 4,94 (Sectorul 1)

2. Colegiul Naţional “Grigore Moisil” 4,93 (Sectorul 6)

3. Liceul Pedagogic “Anastasia Popescu” 4,92 (Sectorul 2)

4. Colegiul Naţional “Gheorghe Lazăr” 4,83 (Sectorul 5)

5. Colegiul Naţional “Ion Luca Caragiale” 4,73 (Sectorul 1)

6. Liceul Teoretic Şcoala Europeană Bucureşti 4,66 (Sectorul 1)

7. Colegiul Naţional Bilingv “George Coşbuc” 4,61 (Sectorul 2)

8. Şcoala Gimnazială nr. 79 4,60 (Sectorul 4)

9. Colegiul Naţional “Spiru Haret” 4,56 (Sectorul 2)

10. Şcoala Gimnazială “Ioan Heliade Rădulescu” 4,56 (Sectorul 1)

Probleme de sănătate îngrijorătoare

Informaţiile din raportul inspectoratului scot la iveală o stare îngrijorătoare de sănătate a elevilor din Bucureşti. Grupa de vârstă 11-15 ani prezintă cea mai mare proporţie de subiecţi bolnavi, afecţiunile senzoriale, tulburările de comportament şi de vorbire, precum şi obezitatea neendocrină. De altfel, pentru elevi de peste 7 ani, afecţiunile care afectează văzul sunt cele mai prezente. Afecţiunile locomotorii afectează mai ales elevii din grupa de vârstă 15-19 ani, unde 30,74% au probleme de postură ale coloanei vertebrale, raportul observând că mobilierul şcolar poate fi considerat, cel puţin parţial, un factor cauzator important.