Programul pentru şcoli 2017-2018, iniţiat de Ministerul Agriculturii, include obligativitatea măsurilor educative

Noul Program pentru şcoli, iniţiat de Ministerul Agriculturii, lansat în dezbatere publică şi de Ministerul Educaţiei, include obligativitatea măsurilor educative, iniţiatorii arătând că simpla distribuţie a produselor, neînsoţită de măsuri care să ofere informaţii corecte, complete despre alimentaţia sănătoasă, riscă să compromită îndeplinirea obiectivelor de sănătate.

Proiectul privind Programul pentru şcoli, care se va derula începând cu anul şcolar 2017-2018, a fost pus, luni, în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCS).

Noul Program pentru şcoli pune accent deosebit pe componenta educaţională, arătându-se că cele două scheme - fructe şi lapte - necesită măsuri educative eligibile pentru sprijin financiar european de până la 15 la sută din alocările definitive aferente fiecărei scheme.

În document se arată că din evaluarea Programului "Fructe în şcoli” a rezultat existenţa unor informaţii de bază privind fructele şi beneficiile acestora, însă o aprofundare a cunoştinţelor s-ar realiza cel mai bine prin intermediul educatorilor, profesorilor şi al părinţilor.

“În ceea ce priveşte componenta educaţională şi de informare, studiul reliefează diferenţe între urban şi rural, care sunt strâns legate de situaţia familială a copiilor. Deşi în familia din mediul rural educaţia în ceea ce priveşte alimentaţia sănătoasă şi un stil de viaţă sănătos bazat pe consumul de fructe şi/sau legume şi/sau lapte şi/sau produse lactate este una precară, obiceiurile de consum al produselor agricole proaspete, din gospodăriile proprii, sunt mai degrabă urmarea unei culturi care nu are la bază informaţii statistice sau preocupări specifice. În acelaşi timp, familia din mediul urban, deşi are acces crescut la informaţii de ultimă oră în privinţa noţiunii de aimentaţie sănătoasă, nu acordă o atenţie deosebită acestui aspect, copiii din mediul urban preferând, de cele mai multe ori, produse de tip fast-food (şi din cauza magazinelor cu specific amplasate în apropierea unităţilor de învăţământ)”, se arată în documentul publicat de Ministerul Educaţiei.

Educaţia pentru o alimentaţie sănătoasă bazată pe consumul de fructe şi legume proaspete, concomitent cu conştientizarea beneficiilor consumului de fructe, legume, lapte şi produse lactate se poate realiza, prin încurajarea participării la cursul opţional despre "Educaţie pentru sănătate”, care se predă la decizia şcolilor în învăţământul primar şi gimnazial şi care poate fi adaptat şi structurat ca informaţie prin asigurarea complementarităţii cu alte discipline ca anatomia sau biologia.

“Realitatea a indicat faptul că deşi opţiunea pentru acest curs a existat din partea elevilor, de multe ori acesta a fost înlocuit cu ore de limba română sau matematică. Spre deosebire de Programul «Lapte şi corn», unde participarea la ore de educaţie pentru sănătate este la nivel de recomandare în scopul creşterii eficienţei programului, în cazul «Fructe în şcoli», raportul de evaluare notează că fiecare elev a participat la şcoală la ore de educaţie pentru sănătate, unde discuţiile s-au purtat în jurul ideii despre ce este bine şi ce este mai puţin bine să mănânce - benefice sunt fructele, legumele, cerealele, produsele lactate, carnea fiartă sau la grătar, nu prăjită; şi deloc benefice sunt alimentele de tip fast-food, mezelurile şi dulciurile”, se mai arată în documentul citat.

În context, iniţiatorii propun creşterea importanţei laturii educative a noului Program pentru şcoli, în sensul că măsurile educative devin obligatorii şi pentru schema de lapte şi produse lactate.

Astfel, programele aflate derulare trebuie regândite şi din acest punct de vedere, în sensul creşterii gradului de implicare a tuturor părţilor relevante, în special a educatorilor şi profesorilor şi a părinţilor.

“Simpla distribuţie a produselor, neînsoţită de măsuri care să ofere informaţii corecte, complete despre noţiunea de alimentaţie sănătoasă, despre beneficiile consumului de fructe, legume, lapte şi produse lactate, adaptate vârstei copilului beneficiar, riscă să compromită îndeplinirea obiectivelor de sănătate şi educaţie atât de necesare pentru asigurarea atractivităţii şi eficienţei programului. Distribuţia produselor şi măsurile educative care o însoţesc se potenţează reciproc şi conduc împreună la o implementare de succes a programului”, susţin iniţiatorii.

Aceştia speră să fie ajutaţi de cei care consultă documentul şi în privinţa modului de implementare, arătând că nivelul optim de implementare este definitoriu pentru felul în care cele două componente ale programului - distribuţia produselor şi măsurile educative - vor răspunde obiectivelor generale.

Specialiştii spun că derularea programului prin consiliile judeţene asigură o rată a absorbţiei ridicată (pentru Programul "Fructe în şcoli), dar riscă să neglijeze produsele locale şi lanţul scurt de aprovizionare, din cauza volumului mare de produse necesare şi a reţelei de distribuţie aferente de care producătorii locali nu dispun.

În schimb, implementarea programului prin consiliile locale ar avantaja producţia locală, ar contribui la dezvoltarea comunităţii, dar nu ar putea asigura un nivel optim al absorbţiei fondurilor alocate. Mai mult, ar genera costuri administrative pentru Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ca urmare a volumului mare de cereri de plată.

De altfel, din datele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, reiese că majoritatea merelor distribuite în cadrul programului "Fructe în şcoli” sunt româneşti, dar nu provin neapărat de la producătorii locali. În anii şcolari în care programul s-a derulat şi prin consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, proporţia merelor distribuite a fost aproape de sută la sută, iar din momentul când doar consiliile judeţene au implementat programul, merele româneşti au ajuns să reprezinte 70 la sută din totalul cantităţilor distribuite.

În prezent, se distribuie un măr de cel puţin 100 grame, în limita unei valori zilnice de 0,37 lei/elev şi lapte (lapte UHT şi produse lactate fermentate - iaurt, sana) în ambalaje de 0,2 litri şi produse de panificaţie (corn) în ambalaje de 80 grame, în limita unei valori zilnice de 1,17 lei/elev.

În urma diferitelor rapoarte şi studii, rezultă că valoarea porţiei şi diversificarea produselor distribuite influenţează eficienţa şi atractivitatea programelor.

Raportul de evaluare a programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli pentru anul şcolar 2010-2011 a arătat că aproape 69 la sută din elevii care au primit măr l-au şi consumat, iar 22 la sută nu l-au consumat de fiecare dată şi 8,3 la sută nu l-au consumat deloc. Motivele principale pentru care mărul nu a fost consumat se referă la calitatea acestuia ("stricat”, "bătut”, "miroase urât”).

Tot calitatea produsului distribuit este cauza pentru care şi în cadrul Programului "Lapte şi corn”, cornul este componenta care are nevoie cel mai mult îmbunătăţiri, dar există şi necesitatea de a diversifica gama de produse distribuite şi modul de împachetare a acestora.

Cu toate acestea, 96 la sută dintre elevii chestionaţi consumă laptele oferit şi peste 93 la sută consumă cornul.

“Faptul că produsele nu sunt mereu atractive, că se instalează monotonia (distribuirea aceluiaşi produs zilnic, în cazul Programului «Lapte şi corn» pe toată durata anului şcolar) generează un prim efect negativ al implementării programelor -  lipsa consumului regulat şi conştient al produselor -  în 10 la sută din cazuri, cei chestionaţi afirmând despre colegii lor că nu consumă merele primite, aruncându-le prin clasă; situaţia este similară şi în cazul cornului şi laptelui care sunt fie aruncate, fie date altor copii, fie sunt luate de personalul şcolii, mediul urban fiind cel în care o parte din produse sunt risipite”, se arată în documentul citat.

Peste 62 la sută din elevii chestionaţi doresc înlocuirea mărului cu alt fruct, peste 31 la sută doresc continuarea distribuirii mărului. Citricele sunt preferate de aproape 28 la sută din repondenţi, bananele de aproape 13 la sută.

Evaluarea Programului "Fructe în şcoli” a relevat faptul că preponderent în mediul rural, copiii apreciază mai mult programul, în lipsa posibilităţilor şi oportunităţilor de a primi o gamă diversificată de fructe, aceştia acceptând mai uşor ceea ce li se oferă.

Programul "Lapte şi corn” a fost gândit mai degrabă ca un program cu o puternică dimensiune socială şi s-a constatat că obiceiul de a consuma produsele distribuite este mai evident în zona rurală la nivelul grădiniţelor şi al familiilor cu nivel de trai scăzut, programul reprezentând o soluţie pentru gustarea din pauza mare, iar componenta de panificaţie fiind necesară mai ales în cadrul comunităţilor dezavantajate, potrivit documentului.

În ciuda neajunsurilor şi a deficienţelor remarcate, procente semnificative din cei chestionaţi au afirmat că doresc continuarea ambelor programe, se mai arată în proiectul pus în dezbatere pe site-ul Ministerului Educaţiei.