Programa şcolară a mutat fizica de liceu la gimnaziu. Adevărat meşteşug de tâmpire a elevilor

La fizică, situaţia este chiar mai dificilă decât la matematică. Programa, altă dată de liceu, s-a mutat la gimnaziu. Cel puţin, generaţia mea a învăţat toate conceptele existente acum la gimnaziu, în programa la liceu. S-a schimbat inteligenţa şi puterea de înţelegere a elevilor în câteva zeci de ani? Imposibil, ne avertizează specialiştii.

Avem de a face cu o acută lipsă de contact a celor care fac programe cu realitatea din clase şi din şcoli. Nu ştiu ce îşi imaginează acolo, în realitatea paralelă în care trăiesc.

Pentru edificare, iată o listă cvasi completă a noţiunilor şi temelor din programa de fizică, clasele VI-VIII. Doar citirea lor ar fi suficientă pentru o imagine de ansamblu pe care să şi-o facă cititorii.

Clasa a VI-a

Viteza medie, Unităţi de măsură, Mişcarea rectilinie uniform, Masa, măsură a inerţiei, Densitatea corpurilor, unitate de măsură, Determinarea densităţii, Interacţiunea, efectele interacţiunii, Exemple de forţe (greutatea, forţa de frecare, forţa elastică), Unitate de măsură, Măsurarea forţelor, dinamometrul, Relaţia dintre masă şi greutate, Stare termică, echilibru termic, temperatura. Contact termic. Măsurarea temperaturii. Scări de temperatură, Modificarea stării termice, Încălzire, răcire (transmiterea căldurii), Dilatare/contracţie. Aplicaţii, Transformări de stare de agregare, Magneţi, interacţiuni între magneţi, poli magnetic, Magnetismul terestru, Busola, Fenomenul de electrizare (experimental), sarcină electrică

Fulgerul - Curent electric, Generatoare, consumatori, circuite electrice, Conductoare şi izolatoare electrice, Circuitul electric simplu. Elemente de circuit, simboluri, Gruparea becurilor în serie şi paralel, Lumina: surse de lumină, corpuri transparente, translucide, opace, Propagarea rectilinie. Viteza luminii, Umbră, Eclipse, Devierea fasciculelor de lumină: reflexia şi refracţia (calitativ)

Într-un an de zile, elevi de 12-13 ani trec prin toată fizica, la nivel de concept şi aplicaţii. Puţine şcoli au laboratoare complexe şi profesori dispuşi să facă eforturile necesare pentru experimente de fizică. Dacă într-o şcoală au simultan ora de fizică 4-5 clase, nici nu ar avea cum să meargă simultan în laboratorul şcolii.

Densitatea, starea de agregare, masa şi greutate, stare termică, echilibru termic etc. sunt noţiuni sofisticate, cu greu înţelese de maturi. Cum să le înţeleagă şi asimileze elevi de 12 ani? Majoritatea elevilor vor rămâne cu impresia că fizica este prea grea pentru ei şi vor renunţa să mai înveţe.

Soluţia ca profesorii să ignore temele şi lecţiile cu grad ridicat de dificultate ar fi bună, dar este contrazisă de obligaţia prevăzută de acte normative prin care profesorul este obligat să predea INTEGRAL materia din programa şcolară.

Clasa a VII-a

Lista conceptelor. Scalari. Vectori. Caracteristici. Exemple, Compunerea vectorilor. Regula paralelogramului, Regula poligonului, Aplicaţii: vectori viteză, acceleraţie (informativ), forţe, compunerea vitezelor, Descompunerea vectorilor, Efect static, efect dinamic (calitativ), Forţa - măsură a interacţiunii;

Principiul inerţiei, Principiul acţiunii şi reacţiunii, Exemple de forţe: greutatea, reacţiunea normală, forţa de frecare, tensiunea, forţa elastică.

Observaţii

Introducerea calculului vectorial încă de la clasa a VII-a este riscantă. Este adevărat că fără vectori sunt greu de înţeles conceptele vectoriale, forţa, viteza, acceleraţia, greutatea, tensiunea, forta elastică, dar chiar erau necesare aceste concepte grele în clasa a VII-a? Nu mai bine ar fi fost să fie predate la liceu?

Mai grav, la matematică vectorii se predau abia in clasa a IX-a, o lipsa acută de corelare între matematică şi fizică. Şi nu este singura.

Lucru mecanic efectuat de forţe constante, Puterea mecanică, Energia cinetică, Energia potenţială gravitaţională, Energia mecanică, Conservarea energiei mecanice, Metode de conversie a energiei mecanice, Momentul forţei, Echilibrul de translaţie; Echilibrul de rotaţie, Centrul de greutate, Echilibrul corpurilor şi energia potenţială, Presiunea, Presiunea hidrostatică; Presiunea atmosferică (abordare interdisciplinară – geografie), Legea lui Pascal şi aplicaţii, Legea lui Arhimede şi aplicaţii, Producerea şi percepţia sunetelor (interdisciplinar Biologie – sistemul auditiv), Propagarea sunetelor, Caracteristici ale sunetului (abordare calitativă interdisciplinară – Muzică).

Practic este predată aproape toată mecanica unor copii care încă se joacă, citesc poveşti, nici gând să-şi bată capul cu asemenea concepte abstracte precum: Momentul forţei, Echilibrul de translaţie; Echilibrul de rotaţie, Centrul de greutate, Echilibrul corpurilor şi energia potenţială.

Sunt mulţi adulţi care nu înţeleg astfel de concepte, atunci ce pretenţii să ai de la copii de 12 ani?

Clasa a VIII-a

Mişcarea Browniană (experimental). Agitaţia termică. Difuzia. Stare de încălzire. Echilibru termic. Temperatura empirică. Căldura, mărime de proces. Aplicaţie în tehnologie – calitativ motorul termic Transmiterea căldurii. Coeficienţi calorici. Calorimetrie. Stări de agregare, caracteristici. Transformări de stare - Extindere interdisciplinară: Studiul schimburilor de căldură implicate de topirea gheţii (călduri latente) Extindere în tehnologie: stabilirea temperaturii de echilibru în sisteme neomogene.

Electrizare; sarcină electrică. Interacţiunea dintre corpurile electrizate Legea lui Coulomb, identificarea experimentală a mărimilor ce influenţează forţa ). Electrocinetica, Efectele curentului electric. Aplicaţii (Efectul termic, Efectul chimic, Efectul magnetic) Circuite electrice - Tensiunea electrică. Intensitatea curentului electric - Instrumente de măsură – Ampermetru, Voltmetru - Tensiunea electromotoare Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit – Rezistenţă electrică Legea lui Ohm pentru întregul circuit - Gruparea rezistoarelor – Gruparea generatoarelor identice (studiu experimental) Energia şi puterea electrică. Legea lui Joule. Extindere în tehnologie: transferul de putere într-un circuit electric simplu de curent continuu.

Efectul magnetic al curentului electric. Forţa exercitată de un electromagnet în funcţie de intensitatea curentului (mărime şi sens, parametrii constructivi ai bobinei (secţiune, număr de spire, tipul miezului). Electromagneţi (dependenţa de intensitate curent, distanţă...), aplicaţii.

Mă opresc aici, sunt convins că cititorii şi-au făcut o părere. Toată fizica de liceu s-a mutat la clasa a VII-a şi a VIII-a. De ce, nu ştiu. Puneţi-vă în situaţia unui elev de 13-14 ani care trebuie să asimileze şi să lucreze apoi probleme cu astfel de concepte, folosind şi un aparat matematic adecvat. Câţi sunt în stare s-o facă?

Şi încă ceva. Fizica nu se cere la Evaluarea Naţională care decide admiterea la liceu. Ce motiv ar avea atunci elevii să parcurgă o materie aridă, sofisticată, pe care nu o înţeleg?

Dar cum ar trebui predată fizica?

Nefiind de profesie fizician, expun doar câteva exemple de situaţii din viaţa reală care ar putea fi explicate pe înţelesul copiilor, lăsând conceptele şi teoremele sofisticate pentru liceu.

• Se pot efectua salturi cu paraşuta pe lună? De ce?
• Cine obligă o locomotivă să se abată de la drumul drept, când intră într-o curbă, mecanicul sau şinele?
• Cine lasă urme mai adânci pe zăpadă, o gâscă sau un curcan, despre care ştim că au aceeaşi greutate?
• Cum trebuie să fie curelele unui rucsac, late sau înguste? De ce?
• Dacă viteza sunetului n-ar fi 340 m/s, ci 340 mm/s, cum s-ar desfăşura o convorbire între două persoane?
• Cum explicaţi îndepărtarea prafului din covoare prin batere?
• Cum explicaţi operaţia de umplere a unui stilou cu cerneală?
• Pentru a se apăra de frigul iernii, păsările îşi zburlesc penele, iar animalele părul. Cum explicaţi?
• Ce se întâmplă cu flacăra unui chibrit în condiţii de imponderabilitate?

Dacă fizica ar porni de la aceste întrebări simple, ar deschide curiozitatea copiilor pentru fizică, lăsând ca partea teoretică şi abstractă să vină de la sine, dar la vârste mai mari.

Ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, se plângea zilele trecute într-un interviu că elevii se plictisesc la şcoală şi prea mulţi abandonează. Şi? Ce a făcut d-nul ministru pentru a schimba această stare de lucruri gravă? Nimic. A semnat ca primarul tot ce i s-a pus sub pix, demonstrând şi dânsul că este prizonierul subalternilor. Ca mai toţi ceilalţi miniştri.

O altă problemă gravă. Când termină şcoala, elevii nu ştiu să facă ceva practic, care să le ofere şansa intrării în piaţa muncii. Discutăm despre învăţământul dual, dar discutăm degeaba. De aici un număr imens de asistaţi social, care grevează bugetele ţării, de absenţa meseriaşilor care să facă atractivă piaţa muncii, de lipsa de competitivitate a economiei româneşti.

Probabil că şi alte opinii vor aduce lumină în acest domeniu delicat, dar de importanţă covârşitoare în educaţia copiilor noştri.