Poveştile elevilor care au baletul în sânge: drumul de la liceu până pe marile scene ale lumii

Poveştile elevilor care au baletul în sânge: drumul de la liceu până pe marile scene ale lumii

Francesca Baciu, o balerină la început de drum FOTO Akira Enzeru

Sunt la liceu, dar nu sunt ca restul elevilor. Micii balerini de la Liceul de Coregrafie din Bucureşti muncesc zi de zi pentru clipele trăite pe scenă. Pentru unii, viitorul e aici, în ţară, pentru alţii, pe marile scene ale lumii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Chemarea pentru dans se vede în fiecare dintre elevii pe care i-am admirat dansând la Gala aniversară de 65 de ani a Liceului „Floria Capsali“, care a avut loc pe 19 iunie, la Opera Naţională din Bucureşti. Acolo am cunoscut-o pe Francesca Baciu (17 ani).

A ales să nu plece din ţară pentru studii, deşi în domeniul în care învaţă, baletul, ai crede că oportunităţile adevărate sunt în străinătate, la marile teatre ale lumii, cum sunt Opera din Paris sau Opera din Berlin, şi la şcolile aferente acestora. 

Francesca Baciu este una dintre cele mai talentate balerine în devenire de la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali“ din Bucureşti şi, faţă de alţi colegi ai săi, a refuzat deja două burse la şcoli mari de balet din Occident. De ce? Fiindcă, spune ea, este foarte ataşată de şcoala românească de balet şi de profesorii ei de aici.

La 5 ani, părinţii ei au dat-o la gimnastică ritmică şi Francesca a dovedit că are un talent real al mişcării, calificându-se în lotul naţional. „La 10 ani participam la campionatele europene, eram cea mai mică din echipa României“, a povestit ea. Însă totul s-a schimbat când a fost descoperită de un fost balerin de la Opera Naţională din Bucureşti, Ştefan Şoare. Gimnaştii, la fel ca patinatorii sau dansatorii de dans sportiv, fac şi ore de balet pentru a-şi întregi pregătirea fizică, baletul fiind o formă de mişcare care disciplinează corpul cum niciun sport nu o poate face.

„Şoare i-a zis mamei mele să mă dea la balet fiindcă o să-mi placă foarte mult. Am început să lucrez cu el de la 9 ani. Cum m-am îndrăgostit de balet? În timp, văzând spectacole. Primul la care m-am dus a fost «Baiadera», care m-a fascinat, deşi nu înţelegeam mişcările cum le înţeleg acum“, spune Baciu.

Pasul de la gimnastică la balet

Mica balerină recunoaşte că nu i-a fost uşor să treacă de la gimnastică la balet, fiindcă sunt forme diferite de mişcare. „M-a ajutat tehnica de la gimnastică să fac faţă, dar este o sabie cu două tăişuri, pentru că sunt elemente de gimnastică pe care corpul meu le-a învăţat şi de care trebuie să mă dezvăţ. Poate că de asta îmi place mai mult dansul modern decât cel clasic. În plus, dansul modern este mai personal, pui mai mult din sufletul tău în dans, îţi spui povestea exprimând ceva ce ai trăit“, explică tânăra.

În 2012, Francesca Baciu a luat locul III la Olimpiada Naţională de Balet şi acum se pregăteşte pentru un concurs de balet de la Varna (15 iulie-30 august), care este unul dintre cele mai grele din lumea dansului. Francesca Baciu va avea de dansat şase variaţii de dans clasic şi două de dans modern, în condiţiile în care, la liceu, în mod normal, învaţă doar două variaţii pe an.

Spune că uneori îi vine să se arunce pe geam

Francesca Baciu nu a acceptat niciuna dintre bursele care i s-au oferit până acum. „Am primit o bursă la Rockschool în America, dar am decis să nu plec. Am fost invitată şi la şcoala de balet a Operei din Berlin, dar a fost prea din scurt, mi-au zis cu o săptămână înainte să înceapă anul. Nu am acceptat şi pentru că şcoala din România are profesori foarte buni. La ora actua-lă, mă îndoiesc că este bine să merg altundeva. La «Floria Capsali» suntem puţini elevi şi beneficiem de mai multă atenţie din partea profesorilor“, crede Francesca Baciu.

Micii balerini, la Gala aniversară a liceului, pe scena Operei Naţionale din Bucureşti  FOTO: Mircea Reştea

Totuşi, tânăra recunoaşte că sunt momente în care îi vine să se arunce pe geam, când o doare tot corpul şi simte că nu mai este în stare să facă nimic. „În momentele acestea trebuie să ai destulă inteligenţă, răbdare şi putere psihică să-ţi controlezi corpul. Dansul se gândeşte, totul porneşte de la minte“, spune Baciu. 

Visul ei este, desigur, să danseze pe marile scene ale lumii, inclusiv în România, dar cel mai mult îşi doreşte să ajungă în compania „Netherland’s Dance Theater“ din Olanda, care dansează piesele coregrafului ei favorit, Jiri Kilyan. 

DE PE SCENĂ, PE PLATOUL DE FILMARE

Ionuţ Diniţă (17 ani), elev în clasa a X-a la acelaşi liceu „Floria Capsali“, a pornit şi el în balet cu un background diferit: făcuse dansuri de societate înainte, iar profesoara sa i-a sugerat să încerce să dea la liceul de coregrafie.

„Mi-a fost greu la început faţă de ce făceam înainte, dar, în timp, m-am îndrăgostit de arta aceasta“, spune Diniţă. El este unul dintre puţinii balerini care studiază la „Floria Capsali“ şi nu înţelege de ce băieţii nu sunt atraşi de dans. Tânărul este atât de talentat încât, la gala liceului, a dansat cele mai multe variaţii, a fost steaua spectacolului.

În plus, Ionuţ a fost selecţionat în martie 2014 pentru un rol dintr-un film american despre dans, produs de unul din actorii din „Tânăr şi neliniştit“, Michael Damian, care a mai ţinut audiţii doar la New York şi Londra. „A fost prima audiţie de film la care m-am dus, ne-au întrebat într-o zi la şcoală dacă vrem să participăm şi am zis să încerc şi eu. Am filmat timp de două săptămâni aici, în România, şi a fost mai lejer pe platou decât în teatru, dar mai mult de muncă“, apreciază Diniţă.

Pasiune moştenită

Unii dintre elevii de la „Floria Capsali“ vin chiar din familii cu tradiţie, familii de artişti. Teodora Carpati (18 ani), spre exemplu, dansează de la 3 ani şi vine dintr-o familie de muzicieni, care au cântat în orchestra Operei din Bucureşti.

„Când eram mică, părinţii mă aduceau cu ei aici, în teatru, mi-am petrecut mult din copilărie la Operă. Într-o zi, am văzut o oră de balet şi m-am îndrăgostit de dans. Fiindcă dansez de la 3 ani, nu pot să desluşesc o primă amintire despre balet, dar îmi aduc aminte că primul spectacol de dans pe care l-am văzut a fost «Spărgătorul de nuci» şi mi-a plăcut foarte mult“, povesteşte Teodora, care a dansat rolul Satanellei din „Carnaval la Veneţia“ la Gala liceului, un rol clasic destul de greu, spune ea.


Ionuţ Diniţă şi Teodora Carpati, la Gala aniversară a liceului de balet „Floria Capsali”  FOTO: Mircea Reştea

DE LA BALŞOI ÎNAPOI PE SCENA OPEREI NAŢIONALE DIN BUCUREŞTI 

A fost o forfotă mare în culisele Operei Naţionale din Bucureşti la Gala aniversară a Liceului de Coregrafie „Floria Capsali“. Micii balerini alergau pe lângă noi pe holuri, costumaţi, machiaţi, să-şi facă încălzirea înainte de spectacol. 

Copiii cu vârste de la 10 la 18 ani au trăit din plin emoţia dinaintea spectacolului care s-a desfăşurat acum două săptămâni în faţa unei audienţe formate din profesori şi artişti din lumea dansului, fini cunoscători ai baletului.

Într-un colţ al scenei, una dintre tinere, îmbrăcată într-un tutu în culorile steagului franţuzesc, îşi lega panglicile de la poante în mare grabă fiindcă în 10 minute urma să înceapă spectacolul şi ea era prima solistă a liceului care a dansat în acea seară. 

Micuţa balerină, de numai 16 ani, este Francesca Velicu, singura româncă acceptată cu bursă de studiu la prestigioasa Academie de balet a Teatrului Balşoi din Moscova. A ajuns la Moscova la invitaţia Academiei, după ce a fost descoperită la cea mai mare competiţie de balet din lume, Youth America Grand Prix (YAGP), de la New York, poveste publicată pe larg în „Weekend Adevărul“.


Francesca Velicu, bursieră la Academia Balşoi, a dansat şi ea la Gala de pe scena Operei Naţionale din Bucureşti     FOTO: Mircea Reştea

După un an petrecut la Moscova, Francesca a fost nespus de fericită să se întoarcă în ţară la prietenii şi familia ei, în vacanţă. Aşa a putut participa şi la Gala aniversară a liceului în care va reveni peste doi ani.

„Reuniunea cu prietenii din România a fost foarte emoţionantă, mi-a fost extrem de dor de ei. La toamnă mă întorc la Balşoi pentru încă un an şi apoi mă întorc la Bucureşti în clasa a XII-a, să dau Bac-ul. Ce o să fac după absolvire? Ştiu că vreau să dansez mult şi sper să dansez şi pe scena operei de aici“, ne-a spus Francesca înainte să intre pe scenă.

A dansat o coregrafie din baletul „Flăcările Parisului“, realizat în anii 1930 de  coregraful Vasili Vainonen pe muzica lui Boris Asafiev, după cântecele revoluţionare franţuzeşti. 

Drama Liceului „Floria Capsali“

Şcoala românească de balet reuşeşte, cu chiu cu vai, să mai scoată artişti de renume, pe care îi prezintă în fiecare an la Gala Liceului „Floria Capsali“. S-au împlinit 65 de ani de când una dintre primele balerine românce, Floria Capsali, care a învăţat arta dansului în străinătate cu profesori de renume, a înfiinţat cea dintâi şcoală de balet din România.

Drama acestui liceu este lipsa unui sediu adecvat. De la cutremurul din ’77, când clădirea-palat în care funcţio-
na Liceul de Coregrafie din Bucureşti a fost avariată,  şcoala nu a mai avut propriul sediu.

Astăzi, elevii liceului învaţă baletul în sălile mici dintr-o aripă a Liceului de Muzică „Dinu Lipatti“, nemulţumire care i-a scos pe micii balerini în stradă de curând, organizând o lecţie deschisă de balet chiar în faţa Guvernului.

Deşi spaţiul în care se antrenează nu este propice dezvoltării unei arte ca dansul clasic, elevii au rezultate la concursurile internaţionale de balet şi primesc burse la marile şcoli de balet din străinătate. 

Pe aceeaşi temă:

FOTO Balet pe asfalt în faţa Guvernului. Protestul micilor balerini faţă de lipsa unui sediu adecvat al Liceului de Coregrafie din Bucureşti

Miercuri, elevi ai Liceului de Coregrafie "Floria Capsali" s-au adunat în faţa Guvernului unde au făcut o oră de balet pe asfalt în semn de protest faţă de lipsa unui sediu adecvat pentru o şcoală de balet şi a faptului că procedurile pentru dobândirea Sălii Omnia, în prezent nefolosită, s-au oprit la Ministerul Culturii. Oficialii spun că sala nu deţine avizele necesare de funcţionare având nevoie de lucrări de reabilitare.

EXCLUSIV Singura româncă de la prestigioasa Academie de Balet Balşoi: „Am intrat direct la clasa de rusoaice, deşi ar fi trebuit să intru la cea de străini”

Francesca Velicu (15 ani) este singura elevă din România acceptată la celebra Academie de Balet a Teatrului Balşoi, rampa de lansare pentru cei mai buni balerini din lume. Spune că înţelege deja rusa, se bucură de perfecţionismul rece de acolo, dar îi e dor de căldura oamenilor din ţară.

Gheorghe Iancu, coregraf: „Un dansator nu poate trăi cu 200 de euro pe lună“

Coregraful Gheorghe Iancu, artist mai cunoscut în străinătate decât în România, povesteşte despre şcoala românească de balet şi despre cât de prost este plătit un balerin în ţara noastră.

DOCUMENT Consilierii locali au anulat comasarea liceului de coregrafie „Floria Capsali” cu liceul „Dinu Lipatti”

Consilierii locali din sectorul 4 au decis să elimine din proiectul de reorganizare a reţelei de învăţământ propunerea de comasare a liceului de balet „Floria Capsali” cu liceul de muzică „Dinu Lipatti”. Elevii balerini şi părinţii lor au protestat duminică şi luni în nămeţi faţă de această iniţiativă prin care „Floria Capsali”, liceu „cu specialitate unică de coregrafie”, îşi pierdea personalitatea juridică.

FOTO Protest în mijlocul viscolului. Elevi şi profesori de la Liceul de Balet „Floria Capsali“ refuză comasarea cu „Dinu Lipatti“

În jur de 150 de elevi, profesori şi părinţi au protestat, duminică, în faţa Liceului de Coregrafie Floria Capsali faţă de decizia de desfiinţare a instituţiei şi faţă de o eventuală comasare cu Liceul de Muzică „Dinu Lipatti“.

Balet românesc. Poveşti din culisele „Spărgătorului de nuci“, cel mai apreciat spectacol de Crăciun din lume

În spatele celebrului spectacol care se dansează de fiecare Crăciun peste tot în lume se află poveşti remarcabile şi o muncă de-o viaţă. Câteva dintre talentele şi maeştrii baletului românesc au povestit pentru „Weekend Adevărul“ cum este viaţa unui dansator în teatru.

Balerinul şi coregraful Johan Kobborg va conduce Baletul Naţional Român, din ianuarie 2014

Coregraful Johan Kobborg, care a pus în scenă baletul "La Sylphide" la Opera Naţională Bucureşti (ONB), avându-i ca invitaţi în rolurile principale pe prim-soliştii de renume internaţional Alina Cojocaru şi Steven McRae, va conduce din ianuarie 2014, Baletul Naţional Român, un compartiment al ONB.

INTERVIU Johan Kobborg, coregraf: „Alina Cojocaru ştie că nu o voi scăpa din braţe“

Cunoscuta balerină Alina Cojocaru va dansa sâmbătă, de la 19.00, la Opera Naţională Bucureşti, în spectacolul „La Sylphide“, a cărei coregrafie este semnată de partenerul de scenă şi de viaţă al artistei, danezul Johan Kobborg.

VIDEO EXCLUSIV Balerina Alina Cojocaru: „În copilărie, număram zilele până să mă întorc acasă“

Alina Cojocaru (32 de ani), care va dansa, pe 7 decembrie, la Opera Naţională Bucureşti, în spectacolul „La Sylphide”,  în coregrafia lui Johan Kobborg, partenerului ei de viaţă şi de scenă de la Covent Garden, spune că i-a fost dificil să plece din ţară, la Kiev, la 9 ani.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările