Ponta vrea o dezbatere privind învăţământul obligatoriu de la 5 ani, înainte de o decizie a Guvernului

Ponta vrea o dezbatere privind învăţământul obligatoriu de la 5 ani, înainte de o decizie a Guvernului

Victor Ponta susţine că modificările legate de educaţia timpurie trebuie dezbătute public înainte

Premierul Ponta este de părere că este necesară o dezbatere naţională privind vârsta de intrare în învăţământul obligatoriu, înainte ca Guvernul să adopte o decizie în acest sens, arătând că, la nivel european şi mondial, se discută ca toţi copiii să intre de la 5 ani într-un sistem instituţionalizat de educaţie. Ministrul Educaţiei a anunţat de anul trecut că grupa mare de la grădiniţă ar trebui să fie obligatorie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prezent la conferinţa cu tema „Consolidarea sistemelor de educaţie a copiilor pentru asigurarea unui proces de învăţare eficient”, organizată de Ministerul Educaţiei Naţionale, UNICEF şi Fundaţia pentru o Societate Deschisă, premierul Victor Ponta a amintit că şi clasa pregătitoare a generat la început foarte multe dezbateri.

„Astăzi, se discută pe plan european, pe plan mondial ca toţi copiii să fie într-un sistem instituţionalizat de educaţie încă de la vârsta de cinci ani şi cred că o asemenea decizie nu trebuie luată doar de Guvern sau de Ministerul Educaţiei. Cred că e o decziie foarte importantă care se referă şi la mentalitatea din România. Ştiţi foarte bine, bunicii sunt obişnuiţi să stea mai mult cu copiii acasă, să-i ţină mai mult. Să facem o dezbatere reală, pentru ca, atunci când se ia decizia, nu doar să imităm un sistem european sau de pe plan mondial", a afirmat premierul.

El a adăugat că, personal, aproape a fost convins în acest sens de ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, explicând însă că el nu mai este direct vizat de o astfel de regulă, deoarece fiica sa, copilul mai mic, a împlinit deja vârsta de şase ani, dar a arătat că părinţii trebuie să ştie ce vor face cu copiii în viitor.

Creşele şi grădiniţele, prioritare pentru 2014-2020

„Înainte de 1989, multe din grădiniţele din România funcţionau în clădiri care au fost retrocedate, prin urmare, presiunea pe locurile din grădiniţe a crescut foarte mult, fiindcă nu mai erau destule locuri. Astăzi copiii încep învăţământul obligatoriu de la 6 ani cu clasa pregătitoare, iar noi vrem ca învăţământul să înceapă cu grupa mare, de la 5 ani şi să ne ducem spre 4 şi apoi spre 3 ani. Estimarea mea este că mai devreme de 4-5 ani nu va fi posibil acest lucru ca urmare a problemelor de infrastructură”, a declarat luni Pricopie.

Proiectele privind infrastructura creşelor şi grădiniţelor reprezintă o prioritate pentru perioada 2014-2020, valoarea totală a investiţiei pentru întregul sistem fiind de aproape 600 milioane de euro, a mai anunţat ministrul Educaţiei.

"Pentru că banii din 2007-2014 riscau să rămână necheltuiţi la Transporturi şi la Mediu, în primăvara lui 2013, cu aprobarea Bruxelles-ului, s-a făcut transferul de la cele două programe sectoriale către Programul sectorial dezvoltarea regională, cu destinaţie unică şcoli. Este vorba despre 240 de milioane lei. Acum, primarii depun dosare pentru infrastructura şcolară. Sunt eligibile şantierele începute şi neterminate de-a lungul timpului, mai puţin grădiniţe, pentru că aşa s-a scris programul în 2005-2006-2007. De aceea, pe 2014-2020, pe infrastructură, creşele şi grădiniţele sunt prioritare. Vorbim de aproape 600 milioane de euro pentru întreg sistemul de învăţământ, dar prioritate au creşele şi grădiniţele", a explicat ministrul Educaţiei, citat de Mediafax.

Pricopie a precizat că proiectele cu Banca Mondială au trei direcţii de acţiune.

"Prima este pe bugetul consolidat. Guvenul României are un împrumut de aproximativ de un miliard de dolari, bani care merg la buget, dar primii beneficiari sunt cei din sănătate şi din educaţie. A doua componentă, folosind bani europeni, adică fonduri structurale, am angajat Banca Mondială să ne ajute să dezvoltăm strategiile pentru reducerea părăsirii timpurie a şcolii, educaţia pe tot parcursul vieţii şi strategia pentru creşterea gradului de participare în învăţământul superior. Aceste strategii sunt aproape gata acum, în faza de consultare în teritoriu", a spus Pricopie.

De asemenea, Ministerul Educaţiei lucrează cu Banca Mondială la două strategii.

"Mai sunt încă două strategii pe care nu le dezvoltăm cu Banca Mondială, dar lucrăm cu Banca Mondială, pentru că ele trebuie să fie unitare, să fie integrate. Este vorba de strategia de infrastructură educaţională, pe care o dezvoltăm cu BEI, şi este strategia de competitivitate, dezvoltată cu un consorţiu de universităţi şi institute de cercetare, plus expertiză internaţională. Toate aceste cinci strategii, care trebuie să fie realizate într-o viziune unitară, vor asigura dezvoltarea Programului operaţional pe resursă umană şi a Programului operaţional pe competitivitate pentru 2014-2020", a precizat demnitarul.

Pe de altă parte, Remus Pricopie a subliniat, cu acelaşi prilej, că păstrarea copiilor în şcoli şi evaluarea situaţiei tinerilor care intră în facultate, dar nu termină nici măcar anul I, vor face obiectul unor alte analize.

"Vor fi granturi pentru şcoli, pentru a asigura creşterea calităţii dacă este nevoie ore suplimentare, discuţii cu părinţii, astea ca măsuri la nivel de unitate de învăţământ. Dar există şi măsuri la nivel de sistem, care înseamnă revederea curriculumului, împrospătarea manualelor, training cu cadre didactice, introducerea noilor tehnologii, o mai bună monitorizare. Atenţie la absenţe, pentru că primul pas spre insuccesul educaţional este, de fapt, absenteismul, după care apare insuccesul educaţional", a adăugat, în acest context, ministrul Educaţiei.

Remus Pricopie a explicat că ordonarea priorităţilor de investiţii în sistemul de învăţământ trebuie făcută "gospodăreşte".

"Ne uităm şi la infrastructură, că degeaba aducem manuale noi dacă plouă în clasă. Deci încercăm să abordăm problemele gospodăreşte. Reparăm şcolile, aducem profesori de calitate. Apoi, problema creşterii salariilor pentru cadrele didactice este o problemă prioritară. Sigur că n-o poţi face peste noapte, dar dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimii doi ani am văzut că, în primul rând, s-au recuperat sumele pe salariul de bază. Din păcate, nu şi toate sporurile", a spus el.

Salariile profesorilor, discutate cu „calm”

Potrivit lui Pricopie, Ministerul Educaţiei are o analiză privind "ceea ce urmează să se întâmple", legat de salarii, în următorii patru-cinci ani, inclusiv momentul în care nu vor mai fi de plătit bani în urma unor decizii judecătoreşti. Remus Pricopie a subliniat însă că o mai bună salarizare a cadrelor didactice trebuie făcută "cu calm", şi nu cu promisiuni care, în final, să nu fie onorate.

"Nu ascund faptul că nu avem o analiză pe următoarele săptămâni sau luni, avem o analiză cu ceea ce urmează să se întâmple în următorii patru-cinci ani, inclusiv momentul în care deciziile judecătoreşti nu vor mai fi plătite. Noi acum avem un plus la fondul de cheltuieli salariale, care vine din deciziile judecătoreşt. Intenţionăm un dialog cu sindicatele, cu Ministerul de Finanţe, ca această sumă de bani să rămână toată în sistem, pentru o mai bună salarizare a cadrelor didactice. Trebuie făcut cu calm, nu să ne aruncăm iar cu promisiuni şi după aceea să nu se întâmple nimic sau, mai rău, să se întâmple în sens invers", a explicat ministrul.

Învăţământ obligatoriu de 12 ani

O decizie privind prelungirea învăţământului obligatoriu cu un an, de la 11 la 12 ani, prin obligativitatea înscrierii copiilor de la grupa mare, la grădiniţă, începând de anul viitor, va fi luată până la finele lui 2014, a anunţat la începutul lunii ianuarie ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

„Fiecare măsură pe care o introducem trebuie să fie fundamentată, foarte bine pregătită şi să reprezinte consensul discuţiilor cu toţi responsabilii din sistem. Dacă nu am fi aprobat, în decembrie, o ordonanţă de urgenţă de modificare a Legii educaţiei, în ianuarie trebuia să mergem pe cinci ani gimnaziu şi trei ani de liceu, idee respinsă de toţi actorii din sistem. De aceea, încă de acum, analizăm şi posibilitatea de a modifica Legea educaţiei pentru a introduce grupa mare în învăţământul obligatoriu, proiect bine primit”, a explicat atunci ministrul Educaţiei, citat de Mediafax.

Măsură pentru 1-2% dintre copii care vin direct la clasa zero

Potrivit lui Pricopie, în prezent, în grupa mare sunt cuprinşi 98-99% dintre copiii cu vârsta între 5 şi 6 ani, iar modificarea legislativă ar fi exact pentru ”acest 1-2% dintre copiii care nu merg la grădiniţă”. ”Vrem să introducem învăţământul obligatoriu de la cinci ani. Acest lucru va duce la creşterea duratei învăţământului obligatoriu la 12 ani", a spus ministrul.

Prin comparaţie, la nivel european, sunt ţări unde învăţământul obligatoriu începe şi de la trei ani. "Sigur, nu foarte multe, dar sunt", a adăugat Remus Pricopie.

În acelaşi context, ministrul Educaţiei afirmă că tendinţa în educaţie este de scădere a vârstei la care începe învăţământul obligatoriu.

Grupa mare rămâne la grădiniţă. Învăţământ de la 5 ani

"Această măsură nu a fost cuprinsă în ordonanţa de urgenţă din decembrie, pentru că nu a fost discutată suficient. Ceea ce este foarte important este aceea că pentru a introduce grupa mare în învăţământul obligatoriu nu este necesară o nouă infrastructură, ci măsura ar fi introdusă mult mai simplu. Grupa mare rămâne la grădiniţă. Este vorba doar despre obligativitatea de a merge la grădiniţă. Trebuie asumat din 2014. Dacă se ia această decizie, mergem pe 12 ani de învăţământ obligatoriu. Această prevedere ar intra în vigoare din septembrie 2015", a adăugat Pricopie.

După ce va fi adoptată respectiva prevedere, învăţământul obligatoriu va începe la cinci ani şi se va încheia după finalizarea clasei a X-a.

Potrivit lui Pricopie, peste patru-cinci ani, vârsta de la care începe învăţământul obligatoriu ar trebui, probabil, să fie coborâtă din nou, spre patru ani.

"Probabil, peste patru-cinci ani, ar trebui să mergem mai departe şi să coborâm vârsta către patru ani. Dar acum nu are rost să detaliem acest subiect. Insist, însă, să fac o precizare. Nu este vorba despre experimente, ci de reglaje pe care orice sistem viu, iar sistemul de învăţământ este un sistem viu, trebuie să le suporte, pentru că altfel nu ţine pasul cu tendinţele de la nivel internaţional", a spus ministrul Educaţiei.

Citiţi şi:

Pricopie decide anul acesta dacă grupa mare devine obligatorie din 2015

DEZBATERE Cât de pregătită este şcoala profesională să primească elevii slabi, din 2015. Noutăţile de anul viitor

Legea Educaţiei, modificată: învăţământ obligatoriu de 11 ani şi clasa a IX-a la liceu. Admitere şi Bac după modelul testelor PISA, abia din 2019

Notele obţinute în liceu nu vor mai fi luate în calcul pentru admiterea la facultate din 2014

OUG de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, un  pas înapoi (I)

OUG de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, un pas înapoi (II)

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările