Pleonasme des întâlnite în limba română

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pleonasmele sunt printre greşelile de limbă frecvente pe care le fac românii    FOTO Arhiva Adevărul
Pleonasmele sunt printre greşelile de limbă frecvente pe care le fac românii    FOTO Arhiva Adevărul

Printre pleonasmele des întâlnite în limba română se numără „am văzut cu ochii mei”, „am auzit cu urechile mele”, „întuneric beznă”, dar şi „taci din gură!” şi „ieşi afară!”.

Pleonasmul este asocierea redundantă a unor cuvinţe sau expresii care au, de fapt, acelaşi înţeles. Adesea, pleonasmele, inclusiv cele acceptate de limbă, provin din neadaptarea corectă a neologismelor, explică lingviştii Adina Dragomirescu şi Alexandru Nicolae în cartea „101 de greşeli de lexic şi gramatică”.

Cei doi lingvişti de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române spun că de multe ori, pleonasmul este şi un mod de a insista asupra unei idei – „am văzut cu ochii mei", „am auzit cu urechile mele" sau „întuneric beznă", acestea fiind pleonasme aparente. De asemenea, celebrele expresii „taci din gură!" şi „ieşi afară!" sunt pleonasme acceptate de limbă.

Pleonasme des întâlnite în limba română: de unde provin

Lingviştii spun că o sursă a pleonasmului o reprezintă împrumutul din alte limbi, mai ales din franceză. Astfel, pleonasmele din alte limbi au fost traduse „mot-à-mot" în română şi preluate ca atare:

  • a îngheţa de frig – geler de froid (franceză)
  • a coborî în jos – descendre en bas
  • a urca în sus – monter en haut
  • l-am auzit cu urechile mele – je l'ai entendu de mes oreilles
  • a vedea cu ochii mei – hoc oculis vidi meis, ego oculis meis vidi (latină)  

Lingviştii mai spun că necunoaşterea etimologiei cuvintelor duce la apariţia unor pleonasme „latente" des întâlnite în limba română – ortografie corectă, asigurarea securităţii, a cronometra timpul, caligrafie frumoasă, muncă laborioasă, panaceu universal.

O altă cauză, spun experţii, ar fi necunoaşterea sensului cuvintelor împrumutate, lucru care se întâmplă acum cu neologismele din engleză: board de conducere, conducere managerială, hit de succes, reclamă publicitară, summit la vârf, maşină de floricele popcorn.

Pleonasme des întâlnite în limba română: exemple

  • abundenţă mare
  • abuz exagerat
  • amestec eterogen
  • amploare mare
  • a anticipa dinainte
  • avalanşă de zăpadă
  • a avansa înainte
  • aversă de ploaie
  • bancnotă de hârtie
  • a se bifurca în două
  • biografia vieţii
  • ceremonie solemnă
  • a coabita împreună
  • coridor de trecere
  • cutremur de pământ
  • deplină unanimitate
  • epilog final
  • folclor popular
  • gamă diversificată
  • garderobă de haine
  • lihnit de foame
  • limonadă de lămânie
  • nul şi neavenit
  • ompletă de ouă
  • pacient bolnav
  • perioadă de timp
  • perspectivă de viitor
  • polemică contradictorie
  • procent la sută
  • a survola peste

„Multe dintre pleonasme sunt produse neintenţionat, de vorbitori care nu cunosc sensurile şi originea cuvintelor ori relaţiile semantice dintre acestea, în special sinonimia. Este vorba de pleonasme uşor de recunoscut, care pot apărea în exprimarea oricărui vorbitor, indiferent de mediul sociocultural, de tipul: Strada Calea Victoriei, imposibilitatea de a putea, nu poate fi posibil, manuscris de mână, restanţe din urmă, ameliorat în bine, a continua mai departe, a prefera mai bine, a avansa înainte, a se reîntoarce înapoi, a se bifurca în două, a se sinucide singur", mai spun lingviştii Adina Dragomirescu şi Alexandru Nicolae.

De asemenea, mai spun ei, pleonasme des întâlnite în limba română apar în limbajul oamenilor care vor să se exprime într-un mod preţios: 

  • una dintre tentativele originale de încercare în studiul comparat
  • vom convieţui împreună
  • studiind prezentul şi previzionând viitorul
  • laborioasa muncă
  • prevenirea profilaxiei îmbolnăvirilor
  • dorinţa unanimă a tuturor
  • mai bine preferă să moară
  • o autosinucidere lentă
  • principalele protagoniste ale filmului

Greşeli gramaticale frecvente în limba română. Topul greşelilor gramaticale făcute de români

Românii fac multe greşeli gramaticale fiindcă româna este o limbă cu multe forme flexionare ale cuvintelor, spun lingviştii. Pe scurt, la fel ca în latină, conjugarea verbelor, acordurile, diferitele forme de pronume sunt atât de multe şi de diverse, încât de multe ori apar confuzii. Astfel, în topul greşelilor gramaticale frecvente în limba română sunt dezacordurile, spun specialiştii.

Cea mai uşoară limbă străină. Care sunt cele mai uşoare limbi străine de învăţat, pentru români

Cea mai uşoară limbă străină pentru români este, de fapt, cea mai apropiată gramatical şi lexical de limba română. Practic, noi prindem mai uşor limbile romanice, care au la bază limba latină, şi limbile faţă de care suntem apropiaţi cultural, adică engleza şi franceza, a explicat lingvistul Alexandru Nicolae de la Institutul de Lingvistică al Academiei Române.

Adevărul Live: Despre cele mai frecvente greşeli gramaticale în limba română, perle de la Bac şi perle de politicieni

La Adevărul Live, lingvistul Alexandru Nicolae de la Academia Română, profesoara de limba Română Ecaterina Stanca, de la Colegiul Naţional "Tudor Vianu" din Capitală şi expertul în comunicare Mihaela Apetrei au vorbit despre cele mai frecvente greşeli gramaticale pe care le fac românii, despre perlele pe care le spun politicienii şi perlele de la Bac.

Cuvinte folosite greşit în limba română

Cuvinte folosite greşit în limba română sunt, adesea, neologismele, spun lingviştii. Termenii aceştia sunt, la origine, franţuzeşti, însă în ultimii ani, sensul lor din limba franceză a fost schimbat cu cel din engleză şi sunt utilizaţi cu alt sens decât cel din dicţionar.

Conversaţii în romgleză. Cum se vorbeşte în multinaţionale şi cum afectează limba română

„Romgleza” tinde să înlocuiască limba română în marile companii şi nu numai, iar aceasta este o tendinţă firească, ţinând cont de „invazia” limbii engleze, spun experţii. O conversaţie în romgleză îmbină elemente de română şi engleză din care rezultă un dialect tehnic, cuvintele englezeşti fiind folosite în special în medii precum IT, marketing, management.

ANALIZĂ De ce scot politicienii perle

Oboseala, lipsa de educaţie sau de concentrare, incoerenţa în gândire şi chiar aroganţa sunt printre motivele care stau în spatele greşelilor de limbă şi de cultură flagrante făcute de politicienii români, susţin experţii.

Şi „taică-tu are cratimă”, nu doar „mă-ta”. Top greşeli în care folosim incorect cratima - „Ce spune-ţi, v-om învăţa corect s-au nu gramatica limbii române?”

Dacă în limba română vorbită, (dez)acordurile ne pun cele mai mari probleme, în scris, un semn grafic folosit pentru unirea a două cuvinte sau pentru înlocuirea unor litere dă multe bătăi de cap: cratima.

Ce perle lingvistice l-au făcut celebru pe Vanghelie: „Învăţăm toată viaţa şi murim toţi ca proştii“ sau „Vocea mea se va face auzită oriunde. Şi sub apă!“

Personaj de un comic savuros, uns cu toate alifiile, aşa cum îi plăcea să spună, după ce a copilărit pe un maidan din cartierul Ferentari, Marian Vanghelie, primarul Sectorului 5 al Capitalei, este renumit pentru perlele sale lingvistice.

Experţii reclamă lipsa gramaticii şi a geometriei la liceu

Specialiştii în Educaţie cer reintroducerea orelor de gramatică în programa de Limba Română la liceu şi reintroducerea geometriei clasice în programa de Matematică, două materii necesare pentru dezvoltarea unui limbaj corect şi a unei gândiri logice.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite