Peste 10 ani vom avea prima generaţie de liceeni-lideri, aşi în dezvoltare personală

România ocupă ultimele locuri la competitivitate, inovare sau competenţe cheie în UE. Specialiştii susţin că educaţia şi crearea de lideri reprezintă cheia problemei. Un început firav există: avem cursuri de dezvoltare personală de la 6 ani, până la clasa a II-a, potrivit noii programe şcolare.

România ar putea avea, peste aproape 10 ani, o primă generaţie de liceeni construiţi din şcoală pentru a fi lideri, cetăţeni mai buni şi mai bine educaţi. 

Asta dacă se va merge mai departe pe noul model de programă, care a introdus de acum doi ani cursul obligatoriu de dezvoltare personală încă de la clasa pregătitoare. 

Mai exact, copiii din clasa zero, clasa I şi a II-a învaţă din primii ani de şcoală cine sunt, cum să relaţioneze eficient cu cei din jur, ce abilităţi au, ce înseamnă o echipă, un grup şi cum pot creşte în interiorul acestuia. 

Reformă până la clasa a II-a inclusiv

Reforma curriculară s-a oprit deocamdată la clasa a II-a, iar specialiştii susţin că dacă se va continua cel puţin până în clasa a VIII-a am putea vedea rezultatele: tineri mai puternici şi mai conştienţi de rolul şi locul lor în societate. 

Ceea ce ar putea scoate România din partea de jos a clasamentelor internaţionale la capitole cheie precum matematică, ştiinţe sau citit).

„Încă de la clasa pregătitoare, când a apărut şi o nouă programă, a fost introdus acest curs de dezvoltare personală, în care copiii învaţă să relaţioneze, să se cunoască pe ei, să fie mai toleranţi, iar mai târziu cum să-şi organizeze spaţiul şi timpul de lucru. Totul se întâmplă prin activităţi adaptate nivelului de înţelegere a elevilor, cum ar fi jocurile“, explică psihopedagogul Aura Stănculescu, directorul Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE).

Psihologie predată prin joc

Stănculescu susţine că, deşi e un curs cu totul nou pe care trebuie să-l predea învăţătorii, aceştia sunt ajutaţi de un ghid cu activităţi şi jocuri şi ştiu care sunt efectele aşteptate. 

De altfel, învăţătoarea Cornelia Popa susţine că dascălii s-au adaptat, iar orele sunt ca nişte discuţii de bază cu cei mici, totul prin joc. „Este un curs despre cunoaşterea propriei personalităţi, parte din noul învăţământ centrat pe competenţe. Copiii trebuie să-şi cunoască emoţiile, stările, să şi le explice, să evite panica, frustrările, să ştie cum să comunice cu ceilalţi“, este de părere Popa.

Psihopedagogul Aura Stănculescu susţine că dacă se va continua pe acest trend rezultatele se vor vedea, într-o generaţie mai puternică. „Îi ajută acest curs şi vom putea vedea schimbările când vor fi liceeni, însă doar dacă astfel de cursuri vor avea o continuitate, măcar până în clasa a VIII-a. Apoi, la liceu, deja se poate trece pe componenta de consiliere în carieră“, explică aceasta.

Şi coach-ul Paul Ardeleanu, cel care a organizat un semimaraton în ţară pentru a susţine introducerea cursurilor de dezvoltare personală în şcoli, susţine nevoia de continuitate. 

„Continuitatea este esenţială”

„Un astfel de curs e util pentru orice persoană, la orice vârstă, însă continuitatea e esenţială. Copiii îl învaţă distrându-se, ideea e să extragă învăţături pentru viaţa de zi cu zi, apoi se rafinează metodele, pot fi cursuri pentru abilităţi de prezentare şi chiar de leadership, aşa că schimbarea din programă e binevenită“, explică Ardeleanu.

Această idee de schimbare necesară în educaţie pentru ca România să scape de eticheta de codaşă la multe capitole esenţiale este subliniată şi de expertul Marian Staş, blogger adevarul.ro. 

„În educaţie e nevoie critică de schimbare a paradigmei. Motivul este simplu: pentru ca peste 5-10 ani să apărem în fruntea unor astfel de analize şi clasamente internaţionale doar corecţiile cosmetice nu sunt deloc suficiente. Aici vorbim despre trecerea profundă, cu arme şi bagaje, a societăţii, din evul anterior în cel curent, fapt ce încă nu a avut loc, pentru că această schimbare de paradigmă, la nivelul societăţii, începe dintr-un singur punct şi numai unul: EDUCAŢIA“, conchide Staş. 

Unde suntem acum: 40% din elevii de 15 ani nu au cunoştinţe minime de matematică

Al şaselea raport asupra coeziunii economice, sociale şi teritoriale publicat de curând de Comisia Europeană plasează din nou România pe ultimele locuri în UE la capitolele socio-economice: infrastructură, guvernare, corupţie, şomaj, sărăcie şi, desigur, educaţie.

Aici situaţia e cu atât mai gravă cu cât „analfabetismul funcţional“ (ocupăm locul 45 din 65, după rezultatele elevilor de 15 ani la matematică, citit şi ştiinţe) ataşat României este un element care menţine nivelul scăzut al celorlalţi indicatori, explică expertul Marian Staş. Problema, spune acesta, este „handicapul societăţii“, şi al şcolii indirect, de a avea lideri adevăraţi, cu viziune, în poziţiile-cheie.

Modele din alte state UE

Astfel de modificări în programă, cum e cursul de dezvoltare personală, reprezintă un început pentru crearea de lideri autentici, l-au aplicat şi alte state înaintea noastră. 

De exemplu, arată un raport Eurydice din 2012, în Regatul Unit (Irlanda de Nord) există din 2007 în curriculum-ul naţional aria de învăţământ „Dezvoltarea personală şi înţelegerea reciproc“', care abordează elemente de cetăţenie, tot prin joc.

În Republica Cehă, tot din 2007, noua lor program㠃„are ca scop dezvoltarea abilităţilor de viaţă şi pregătirea elevilor pentru viaţa de zi cu zi“.

Marian Staş spune însă că problema la noi este aplicarea unei astfel de schimbări „cu mâna“, „lipită artificial de o paradigmă care prin natura ei nu e făcută să cultive lideri“.

„Pentru ca liderii adevăraţi să se poată dezvolta firesc de-a lungul multor ani, modus operandi trebuie adus la zi, adică e nevoie de implementarea de noi arhitecturi curriculare“, explică Staş.

Pe scurt, axarea pe discipline şi teorie nu e una eficientă, e nevoie de cursuri centrate pe dezvoltarea armonioasă a copiilor şi a unui set de competenţe necesare în societate şi pe piaţa muncii. 

Competenţele cheie stabilite de UE

La nivelul UE au fost definite opt competenţe cheie, o combinaţie de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, care sunt considerate necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, cetăţenia activă, incluziunea socială şi ocuparea forţei de muncă, se arată în raportul Eurydice. Competenţe care stau de altfel la baza noii programe şcolare din România.

• comunicarea în limba maternă;

• comunicarea în limbi străine;

• competenţe matematice şi competenţe de bază la ştiinţă şi tehnologie;

• competenţe digitale;

• a învăţa să înveţi;

• competenţe sociale şi civice;

• spiritul de iniţiativă şi antreprenoriat;

• conştientizare şi exprimare culturală.

Pe aceeaşi temă:

Schimbări în manuale de la toamnă. Sunt copiii „copţi” pentru înmulţiri, fracţii şi magnetism, din clasa a II-a?

DEZBATERE Cum vor arăta noile manuale de religie pentru clasele primare

EVALUĂRI NAŢIONALE 2014 / DEZBATERE Elevii de gimnaziu, educaţi pe româneşte, testaţi pe altă limbă

ANALIZĂ Educaţia în secolul XXI – lucrul în echipă şi abilităţile de adaptare

PISA 2012 România a urcat patru locuri în lume la matematică, citit şi stiinţe, însă rămâne tot la coada clasamentului. Ce spune Comisia Europeană

Modele de educaţie. Cum învaţă elevii din Germania, Grecia, Spania sau Bulgaria

Maraton pentru elementul-lipsă din şcoli: dezvoltarea personală