Patriarhia Română: Ora de religie este obligatorie în 25 de state ale Consiliului Europei, în nouă este facultativă sau opţională şi doar în trei nu se predă în şcolile publice

Ora de Religie în şcoală FOTO Mediafax

Ora de religie este obligatorie în 25 de state ale Consiliului Europei, în trei, respectiv Franţa, Albania şi Macedonia, nu se predă, în restul este facultativă sau opţională, iar în majoritatea statelor predarea religiei are caracter confesional, potrivit Patriarhiei Române.

"Religia predată confesional reprezintă regula în majoritatea statelor europene. Astfel, în argumentarea deciziei Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 29 iunie 2007, în cazul Folgero contra Norvegiei se precizează că statele au dreptul de a difuza prin învăţământ sau educaţie informaţii sau cunoştinţe având, direct sau indirect, caracter religios sau filosofic (paragraful 84). De asemenea, CEDO nu consideră o problemă caracterul confesional al orei de religie, constatând faptul că în Europa învăţământul religios este profund legat de învăţământul secular. Dintre cele 46 de state membre ale Consiliului Europei (în anul 2007), doar în trei state religia nu este predată în şcolile publice (Franţa, Albania şi Macedonia). Ora de religie este obligatorie în 25 de state, în restul fiind facultativă sau opţională, iar în majoritatea statelor predarea religiei are caracter confesional", a precizat Patriarhia Română, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, majoritatea elevilor europeni au în programa şcolară o oră de religie pe săptămână, însă în ţări precum Germania, Austria, Irlanda, Cipru, Grecia, Italia şi Croaţia elevii au în programă câte două ore, iar în Belgia au trei ore pe săptămână.

În Germania, spre exemplu, materia religie nu este doar parte din trunchiul comun, ci este chiar obligatorie, organizată de către culte şi finanţată de către stat. Predarea este confesională. Situaţia este similară în Austria, Belgia, Cipru, Spania şi Grecia, mai spune Patriarhia Română.

Potrivit instituţiei religioase, nu trebuie aşezate în opoziţie orele de religie cu cele de istoria religiilor, acestea fiind "deopotrivă importante".

"Cunoaşterea propriei culturi religioase este o etapă absolut necesară pentru înţelegerea celorlalte religii. Pentru a cunoaşte specificul altor culturi este nevoie întâi de educarea în propria cultură şi tradiţie, altfel învăţământul devine doar o sursă de relativism sincretist şi confuzie. Este ca şi cum în şcolile româneşti s-ar învăţa literatură universală sau istorie universală, fără studiul prealabil al literaturii şi istoriei României. Elevii înscrişi la ora de religie au posibilitatea de a se înscrie, în liceu, şi la cursul opţional de istoria religiei. Manifestarea unui comportament moral în acord cu valorile religioase, unul dintre obiectivele predării religiei, este contestată în câteva articole recente de presă prin care se respinge, de fapt, ideea de morală publică, noţiune considerată în teoria generală a dreptului a fi unul dintre fundamentele dreptului.În plus,  peste 2.000.000 de părinţi şi-au înscris copiii la ora de religie (peste 90% dintre copii)", se mai arată în comunicatul Patriarhiei Române.

Ora de Religie, aşa cum este prevăzută în noua programă pentru gimnaziu, care s-a aflat în dezbatere publică până în 13 februarie, a stârnit indignare în rândul părinţilor, iar unii experţi în educaţie au apreciat că seamănă a îndoctrinare şi prozelitism şi că aceasta contrazice recomandarea Consiliului Europei potrivit căreia Religia ar trebui predată în şcoli doar ca Istorie a Religiilor.

Romeo Moşoianu, consilier în Ministerul Educaţiei, a declarat, pentru "Adevărul", că elevii de gimnaziu nu pot asimila noţiuni de Istoria religiilor. "Au fost şi sunt discuţii pe tema introducerii unei discipline «Istoria religiilor », dar noţiuni de Istoria religiilor sau teme din Istoria religiilor sunt abordate şi vor fi abordate în programa şcolară pentru clasele IX-XII, deci la copii de liceu. În noua programă avem capitole întregi care vor face referire la Istoria religiilor. La gimnaziu, nu, pentru că atunci când vorbim de gimnaziu, din punct de vedere psihologic, copilul cu vârstă cuprinse între 10 -14 ani  nu poate asimila noţiuni de Filosofia religiilor. Multe dintre ele se studiază în Facultate. Nu poţi pune un copil de clasa a V-a sau un copil de clasa a VII-a să abordeze o problemă care ţine de doctrină religioasă”, a explicat consilierul Romeo Moşoiu.

În ceea ce priveşte programa şcolară pentru disciplina Religie-cultul ortodox, dezbătută până în februarie şi care vizează că elevii trebuie să achiziţioneze competenţe precum „manifestarea unui comportament moral în acord cu valorile religioase”, consilierul a subliniat că aceasta a fost redactată "de către profesori universitari, oameni cu experienţă pe ştiinţele educaţiei, pe fiecare cult în parte, ţinând cont de problematica în care copilul acţionează”.