Oprirea dezastrului din educaţie, probă de foc pentru credibilitatea guvernului Orban în prag de alegeri

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Din informaţiile mele, ministrul Monica Anisie a primit termen până la sfârşitul lunii decembrie să prezinte un plan de măsuri imediate şi de perspectivă, pentru oprirea dezastrului din educaţie. În caz contrar, îşi pierde funcţia. Dacă cineva se mai îndoieşte de faptul că suntem chiar în dezastru în materie de educaţie, găseşte mai jos ierarhia ţărilor din UE, cu România pe ultimul loc la matematică şi penultimul la ştiinţe.

Iar în ierarhia generală se plasează alături de Moldova, Muntenegru, Bulgaria şi Emiratele Arabe Unite!

Ce măsuri are în vedere ministrul Educaţiei

Iată ce ne anunţă ministrul pe Facebook:

Astăzi, ca urmare a ceea ce am promis deja, am stabilit împreuna cu colegii mei planul de acţiune ca urmare a rezultatelor PISA 2018, în care am inclus atât măsuri imediate, cât şi măsuri de perspectivă:

️Luni, 9 decembrie, împreună cu specialiştii şi cercetătorii în ştiinţele educaţiei voi realiza o ANALIZĂ profundă a rezultatelor PISA 2018, analiză care va constitui bază pentru identificarea şi adoptarea unor măsuri;
️ Luni, 16 decembrie, voi organiza o DEZBATERE la care, alături de specialişti, vor participa reprezentanţi ai profesorilor, elevilor şi ai societăţii civile;
️Până cel târziu la sfârşitul lunii decembrie vreau să avem un set de măsuri concrete cunoscute şi asumate de toţi actorii educaţionali.

Foarte bine şi frumos. Rămâne să vedem şi rezultatele, ne-am înşelat aşteptările de prea multe ori, să mai credem până nu vedem. Specialiştii şi cercetătorii în ştiinţele educaţiei sunt cumva aceiaşi cu cei care în 2016 au elaborat un plan cadru cu 34-36 ore/săptămână la gimnaziu, păstrând aceeaşi arhitectură curriculară veche de 50 de ani? Şi-au schimbat peste noapte ideile? Vreau să văd şi eu minunea asta!

Dna ministru anunţă discuţii pentru manualele de clasa VIII-a. În lipsa planului cadru de gimnaziu, şi a programelor adaptate, despre ce discuţii poate fi vorba? Eu unul nu înţeleg. Mai degrabă pot intui ideea, încă ascunsă, de a proroga termenul de aplicare a recentei legi care necesită schimbarea planurilor cadru pentru 20, 25, 30 de ore/săptămână.

De unde trebuie pornit

Trebuie să avem limpede în cap profilul absolventului de primar, gimnaziu şi liceu, ca să ştim ce arhitectură curriculară serveşte mai bine ajungerii la profilul stabilit. Lucrurile nu sunt deloc simple, având în vedere că fiecare competentă aşteptată trebuie detaliată în conţinuturi, aptitudini şi atitudini. Elevii trebuie să aibă trează curiozitatea, profesorii să-i ajute să descopere singuri multe din adevărurile predate, nu să înveţe în paradigma dictat-copiat-reprodus-uitat. Nu mai suntem în epoca „magister dixit”. A trecut de mult această epocă. Acum suntem în epoca internetului, infromatiile pot fi găsite aproape instantaneu. Elevii trebuie să deprindă în şcoală, mai degrabă, gândirea creativă, logică, imaginativă, să înveţe să descopere realităţi şi relaţii între fenomene. Şi să aibă curajul să-şi exprime opiniile şi judecăţile.

Un mic exemplu, de aptitudini aşteptate la absolventul de gimnaziu, la limba şi literatura română:

Citire:

  • să citească cu voce tare, expresiv, un text în proză sau o poezie
  • Să clarifice sensul unei fraze şi să analizeze elementele sale gramaticale
  • Să degaje ideile esenţiale ale unui text, să le exprime oral sau scris
  • Să înţeleagă texte literare sau nonliterare, să rezume logica şi argumentaţia, aparatul stilistic utilizat.

Scriere:

  • Să copieze un text fără erori
  • Să scrie lizibil şi fără greşeli un text propriu sau după dictare
  • Să răspundă în scris la întrebări, prin fraze complete
  • Să redacteze un text scurt, construit în paragrafe, respectând punctuaţia şi norme de ortografie, respectând condiţii impuse: descriere, argumentaţie, explicaţie, etc.
  • Să redacteze scrisori şi acte oficiale (cereri, CV-uri, scrisori de intenţie, etc.)
  • Să rezume un text.

Exprimare orală

  • Să ia cuvântul în public
  • Să participe la o dezbatere, să-şi exprime propriile puncte de vedere.
  • Să-şi adapteze propria luare de cuvânt la un context dat (auditoriu, timp, nivel argumentativ)

La ce-i ajută pe elevi, în atingerea acestor aptitudini, să ştie intriga din Fefeleaga sau Răzvan şi Vidra, eu nu mă pricep. Să explice profesorii de specialitate.

Etapele următoare. Măsuri imediate

Planurile cadru. Cel mai urgent lucru este elaborarea planurilor cadru pentru primar, gimnaziu şi liceu, care vor intra în vigoare în viitorul an şcolar, în conformitate cu legea promulgată, ce prevede 20, 25, 30 ore/săptămână. Am propus în articole anterioare un plan cadru pentru gimnaziu. Nu văd cum pot fi evitate discipline „integrate”: ştiinţele vieţii, ştiinţele mediului, educaţie pentru societate, în scopul transmiterii elevilor a unui sistem coerent de cunoştinţe, aptitudini, atitudini, discipline formate din module şi predate de profesori diferiţi. Linkuri la finalul articolului.

Programele şcolare adaptate la noile planuri cadru. Timpul e foarte scurt şi tot ce putem face este să inserăm în actualele programe aplicaţii şi itemi preluate de la testele PISA, sau după modelul testelor PISA. De asemeni, pentru că nu există timp suficient pentru despărţirea filierei teoretice de cea profesională începând cu clasa a V-a, este suficient, pentru moment, marcarea în programele şcolare şi manuale a trei variante: minimă, medie şi de aprofundare. Profesorii vor adopta varianta care se potriveşte cel mai bine colectivelor de elevi cu care lucrează. Programele şcolare trebuie să prevadă 25% din ore la dispoziţia profesorului. Temele şi orele pentru CDŞ (curriculum la dispoziţia şcolii) sunt propuse de profesori la solicitarea elevilor şi părinţilor.

Elaborarea unui ghid online pentru profesori. Ghidul îi îndrumă pe profesori:

  • să aducă în predare-invatare situaţii concrete din viaţă, inspirându-se după testele PISA;
  • să aleagă varianta optimă de curriculum care se potriveşte colectivului de elevi dintr-o clasă;
  • să aleagă teme pentru performanţă şi remediere, abordate la CDŞ şi la dispoziţia profesorilor;
  • să utilizeze forumurile de discuţii puse la dispoziţie de către minister, pentru informare şi schimburi de bune practici.  

Măsuri de perspectivă

Constituirea unor grupe de specialişti independenţi, fără legătură cu ministerul, care să dezbată, să facă o radiografie şi să propună soluţii pe următoarele teme:

  • Arhitectura instituţională în educaţie;
  • Arhitectura curriculară;
  • Situaţia procentelor de promovare la examenele naţionale. Cauze, soluţii;
  • Crearea unui sistem standardizat, unic la nivel de ţară, pentru evaluarea obiectivă a progresului şcolar al elevilor, bazat pe aplicaţii informatice;
  • Legarea salarizării profesorilor, a evoluţiei lor profesionale şi evaluarea managementului şcolar de criterii de performanţă, în primul rând de progresul şcolar al elevilor;
  • O listă de măsuri necesare pentru ca la următorul test PISA, România să urce cel puţin 10 locuri în clasamentul european;
  • Măsuri pentru simplificarea apariţiei unor unităţi de învăţământ privat.  

Aceste grupe formate din specialişti independenţi ar urma sa „livreze” rezultatele activităţii lor, derulate in mare parte în online, peste şase luni, astfel încât să se poată degaja deja câteva măsuri pentru anul şcolar următor.

Încărcătura politică a acestui demers

Credibilitatea guvernului Orban depinde, în mare măsură, de reuşita opririi dezastrului din educaţie. Dacă nu se văd paşi decisivi, idei şi proiecte clare şi relevante, în sensul celor arătate anterior, nu văd cum PNL nu va plăti din greu la următoarele alegeri impotenţa arătată în domeniul educaţiei. Şi este vorba de voturile a milioane de părinţi, care plătesc prin taxe şi impozite serviciile educaţionale, iar statul nu este capabil să furnizeze aceste servicii plătite de viitori alegători. Vom vedea la sfârşitul lunii ce măsuri ne prezintă ministrul Educaţiei.

Rezultatele PISA 2018. România rămâne ruşinea Europei

PNL va plăti din greu în alegeri dacă nu opreşte dezastrul din educaţie. Câteva idei

Domnule Preşedinte, dezastrul din educaţie trebuie oprit acum, nu peste 2-3 ani!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite