Probabil pe asta contau şi cei care au realizat broşura.

Datele esenţiale sunt următoarele:

  • Număr elevi înscrişi în clasa a VIII-a: nu există informaţii
  • Număr locuri la liceu, învăţământ de stat: 14.672 locuri
  • Număr locuri liceu învăţământ privat: 1540
  • Număr locuri şcoala profesională de stat: 868
  • Număr de locuri şcoala profesională la privat: 168
  • Număr locuri învăţământ profesional dual: 140

Însumând: 16.212 locuri la învăţământ liceal şi 1176 locuri la învăţământ profesional.

Doar citind aceste cifre rămâi interzis. În Germania, 70% dintre elevi învaţă în şcoli profesionale. La noi, în Bucureşti, 6,7%! Ce economie are Germania, şi ce economie are România: un PIB/locuitor de 4 ori mai mare în Germania!

Culmea este că solicitări din parte operatorilor privaţi au existat. Numai că şcolile noastre profesionale nu le-au putut onora, ca de exemplu (număr locuri):

Colegiul Tehnic „Griviţa” - solicitate 56, onorate 28

Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” - solicitate 112, onorate 28

Liceul Tehnologic „Theodor Pallady” - solicitate 130, onorate 56

Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu” - solicitate 150, onorate 56

Care să fie explicaţia că deşi există solicitări ale operatorilor economici, şcolile nu le onorează? Nu există cerere pe piaţa muncii pentru meseriaşi? Aflăm că mari companii încep să aducă forţă de muncă din alte ţări. Iar noi nu avem şcoli profesionale! Aşteptăm o explicaţie de la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB).

Alte anomalii

Anul trecut s-au înscris la Evaluarea Naţională, în Bucureşti, 11.598 elevi. Anul acesta este posibil să avem şi mai puţini, posibil 10.000, având în vedere scăderea demografică. Pentru cine sunt pregătite 16.212 locuri, chiar presupunând că mai vin din provincie 2000 de elevi? Şi mulţi elevi nu se prezintă la repartiţia computerizată, sau merg la şcoala profesională. O altă anomalie pe care ISMB ar trebui să o explice. Şi ce se întâmplă cu locurile neocupate, pe care s-a făcut deja încadrarea profesorilor? Mister!

Conform declaraţiilor ministrului Liviu Pop, în ultimii ani circa un milion de elevi au parcurs liceul degeaba. N-au luat examenul de Bacalaureat sau nici nu s-au înscris la el. Şi atunci, ce facem? Mergem mai departe în direcţia învăţământului liceal masiv, iar învăţământ profesional de 15 ori mai mic?

Liceele tehnologice se depopulează. Pentru că elevii din aceste unităţi pică la Bacalaureat şi nici nu obţin suficiente competenţe pentru intrarea în piaţa muncii. De ce ar mai veni la aceste licee?

Am avut şi 55 de licee tehnologice cu 0 (zero) promovare la Bacalaureat şi alte sute cu sub 25% promovare la Bacalaureat. Şi noi mergem mai departe, fără ca guvernanţii să ia vreo măsură. Banii se duc pe apa sâmbetei, fără să producă societăţii ce are ea nevoie. Şi sunt banii contribuabililor, cheltuiţi aiurea de către guvernanţi.

Iată exemple de ultime medii de intrare la licee tehnologice, în anul şcolar anterior:

Colegiul Tehnic „Energetic”: 2,10

Liceul Tehnologic „Elie Radu”: 2,92; 3,21

Colegiul Tehnic „Mircea Cel Bătrân”: 2,76

Colegiul Tehnic „Dinicu Golescu”: 2,69; 2,59

Şi exemplele pot continua.

Şcoala, patul lui Procust

Avem în oglindă şi Colegiile de elită, în care mediile de intrare sunt peste 9.80 sau 9.50. Dar merită să-i punem pe toţi elevii să înveţe aceleaşi discipline, derivate, integrale, fizică cuantică, critică literară? Şi pe cei care intră cu medii peste 9,80, şi pe cei cu medii de 2,50? În partea cealaltă, industria, economia în general, duce o acută lipsă de forţă de muncă calificată încât a ajuns să importe muncitori din afară. Este aşa de evidentă aberaţia acestei situaţii că te întrebi cât de neajutoraţi sunt cei care ne conduc, dacă nu observă aceste anomalii vizibile şi din avion. Nu există explicaţie, alta decât incompetenţa, impotenţa şi nepriceperea celor care se află vremelnic la cârma ţării.

În loc să se plieze pe nevoile, cerinţele şi posibilităţile elevilor, şcoala noastră funcţionează ca un malaxor, ca patul lui Procust. Intră toţi elevii şi scapă cine poate.

Liviu Dragnea ştia ce se întâmplă, când a declarat: România are nevoie disperată să recupereze cele aproape trei decenii în care reforma educaţiei a eşuat”.

Are dreptate, doar că nimic nu se întâmplă, niciun ministru, niciun guvern nu este în stare să ia măsuri de schimbare a situaţiei acestea nefaste din învăţământ.

Soluţii posibile

Există şi soluţii, iată câteva dintre ele

  1. Liceele tehnologice cu zero promovare la bacalaureat şi cele cu sub 25% să fie transformate în şcoli profesionale, pentru a se ocupa doar de producerea forţei de muncă necesare economiei, nu să funcţioneze pe banii cetăţenilor cu randament zero sau aproape de zero.

  2. Despărţirea filierei tehnologice de filiera teoretică încă de la clasa a V-a, aşa cum se întâmplă în Germania, pentru ca elevii cu înclinaţii mai degrabă practice să se pregătească pentru a deveni viitori meseriaşi în şcoli profesionale.

  3. Un plan amplu şi având la bază importante resurse financiare pentru susţinerea şi consolidarea şcolilor profesionale, inclusiv cu baza materială adecvată.

  4. Amplificarea măsurilor care să facă atractivă participarea agenţilor economici la pregătirea forţei de muncă.

  5. Salarizare înaltă pentru profesorii, inginerii şi maiştrii care lucrează în şcoli profesionale, pentru ca acestea să devină atractive pentru cadre didactice înalt calificate.

  6. O structură în Ministerul Educaţiei şi o alta în Ministerul Economiei care să se ocupe exclusiv de această problematică.

  7. Înfiinţarea liceului profesional de 4 ani, pentru meserii pretenţioase, fără examen de bacalaureat.

Concluzii

Nu este prima oară când scriem, şi eu şi alţii, despre această problematică arzătoare a învăţământului românesc. Scriem pentru pereţi, nimeni nu se apleacă asupra acestor idei şi soluţii. Formarea profesională stă la baza unei pieţe a muncii calificate, care stă la baza unei economii performante şi atractive pentru investitori, singura garanţie a unui nivel de trai decent. E aşa de simplu! Dar nu şi pentru guvernanţii noştri!