Ce prevede legea, aflată acum la promulgare

La articolul 263 din Legea Educaţiei Naţionale, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) În norma didactică prevăzută la alin. (1), se pot include ore de la disciplinele

stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educaliei şi Cercetării şi ore de pregătire pentru

evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi ore de

învăţare remediala fără a depăşi jumătate de normă de predare - învăţare - evaluare, cu

menţinerea drepturilor salariale.

Unde apar problemele. Aceste ore nu sunt prevăzute în planurile cadru, nu sunt obligatorii, nu sunt trecute în cataloage, deci nu se pun note sau absenţe. Profesorii le trec în încadrare la începutul anului şcolar, fără să fie siguri că vor avea elevi doritori să urmeze aceste ore, suplimentar faţă de cele 5-6 ore/zi prevăzute pentru elevi de planurile cadru. Dacă nu există amatori, şi este de presupus că în majoritatea şcolilor nu vor fi, profesorul ia salariu întreg doar cu cele 9 ore din încadrare, care cuprind disciplinele din planurile cadru, obligatorii.

Comparaţie cu situaţia orelor de la Curriculum la dispoziţia şcolii (CDŞ)

Orele din CDŞ sunt plătite la „plata cu ora”, dacă un profesor prin pregătire şi talent convinge un număr de elevi să participe de bunăvoie la astfel de cursuri de pregătire pentru examene, performanţă, remediere. Dacă nu-i convinge, nu are ore la plata cu ora şi rămâne doar cu salariul dat de norma de bază, de 18 ore. O situaţie mult mai corectă şi mai uşor de controlat. Elevii şi părinţii care doresc participarea la CDŞ fac cerere scrisă, se programează orele, iar directorul verifică dacă se ţin aceste ore. Dacă nu se ţin, nu aprobă plata cu oră pentru ele. Situaţie net diferită de prevederile recentei legi.

De ce au apărut aceste modificări la Legea Educaţiei Naţionale

Avem în vigoare o altă lege, promulgată încă în luna decembrie, care reduce numărul de ore la 20, 25, 30 pentru primar, gimnaziu şi liceu. Problema cu aplicarea acestei legi este dată de reducerea orelor la gimnaziu de la 32-34-36 la 25, o reducere, în medie, de 9 ore. Sindicatele au făcut  scandal, calculând că 20.000 de profesori ar urma să-şi piardă posturile. Trecând peste aberaţia Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, aprobată de ministrul Adrian Curaj, de a ridica numărul de ore la gimnaziu, la 34-36 ore (7 ore/zi), exact din motivaţia păstrării normelor cadrelor didactice, acum se încearcă salvarea cerinţelor sindicale cu această găselniţă: să prinzi în norme ore care nu eşti deloc sigur dacă se fac.

Încă odată. Ideea în sine este bună, elevii au nevoie de personalizarea învăţării. Greşită este varianta  de a le prinde în normele profesorilor înainte de începerea anului şcolar, fără să ştii dacă se găsesc, sau nu, elevi amatori pentru aceste ore neobligatorii.

În varianta CDŞ-ului, profesorii sunt obligaţi prin prestaţia lor la clasă şi prin dragostea faţă de meserie, să convingă elevi că merită să vină la aceste ore, iar plata se va face în regim de „plata cu ora”. Când se fac orele se primesc bani, dacă nu se fac nu se primesc bani pentru ele. În varianta legii aflate în discuţie,  salariul se primeşte integral, şi dacă se fac ore şi dacă nu se fac. În practică, unii profesori care şi-au prins în încadrare acest tip de ore ar putea primi salariul integral doar pentru 9 ore/săptămână efectiv prestate la clasă.

Cum banii vin de la contribuabili, propun preşedintelui Iohannis să analizeze cu grijă consecinţele, înainte de a promulga această legea.