O învăţătoare explică de ce este nevoie de o lege care să protejeze profesorii: „Lipsa de respect a părinţilor vine din faptul că am fost lăsaţi goi în faţa lor“ VIDEO

O învăţătoare explică de ce este nevoie de o lege care să protejeze profesorii: „Lipsa de respect a părinţilor vine din faptul că am fost lăsaţi goi în faţa lor“

Florentina Golea (48 de ani), o învăţătoare apreciată din Tecuci, a vorbit despre umilinţele la care sunt supuşi adesea profesorii în lipsa unei legi care să-i protejeze în faţa abuzurilor venite din partea părinţilor, a elevilor sau a colegilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Florentina Golea predă la Şcoala Gimnazială nr. 10 „Dimitrie Sturdza” din Tecuci şi are o experinţă de 30 de ani în învăţământ. Este îndrăgostită de profesia de dascăl şi se bucură de o imagine foarte bună la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean, fiind recunoscută pentru metodele de predare creative şi axate pe numeroase activităţi outdoor.

Învăţătoarea a intrat în atenţia publică în urma unei postări pe pagina sa de Facebook un mesaj, devenit viral (aproape 5000 de distribuiri), în care reclama umilinţele la care sunt supuşi frecvent profesorii de către părinţii elevilor şi anunţa că nu va mai intra la clasă până ce nu se va da o lege care să protejeze dascălii în faţa abuzurilor. O lege care să impună respectul în şcoli. Nu a mai intrat în grevă, la rugăminţile insistente ale conducerii şi părinţilor, dar îşi susţine în continuare cauza.

Postarea tranşantă i-a atras atât mesaje de laudă din partea colegilor pentru curajul de a „pune degetul pe rană“, cât şi reacţii negative din partea părinţilor care s-au confruntat şi ei adesea cu profesori abuzivi. Deşi mesajul său s-a îndreptat specific către cel numit generic „părintele nemulţumit“, Florentina Golea spune că este necesară o lege care „să facă lumină pentru toată lumea“ şi să sancţioneze, după caz, toate pentru toate categoriile incluse în actul educaţional: părinţi, elevi şi profesori. 

Dovedindu-se o voce în rândul dascălilor, am încercat să aflăm mai multe de la Florentina Golea despre ce se întâmplă în şcoli, cine este „părintele nemulţumit“ şi cum afectează actul educaţional, unde s-a pierdut respectul pentru dascăl şi cum ar rezolva o lege problemele. 

Cine este şi ce face „părintele nemulţumit“

Învăţătoarea explică că profesorii nu îşi pot desfăşura în mod normal activitatea din cauza părinţilor care se prezintă cu tot soiul de nemulţumiri în faţa profesorilor, multe din ele absurde.

„Relaţiile sunt de multe ori cordiale dar pot fi şi foarte încordate la un părinte supraprotectiv. Are impresia că a fost neîndreptăţit copilul, are impresia că nu i s-a acordat suficientă atenţie. Chiar m-a bufnit râsul când o colegă mi-a zis că a avut o reclamaţie la director că băiatul ei nu a fost niciodată prinţesă la serbare“ , spune Florentina Golea.

Unii dintre părinţi recurg la jigniri şi ameninţări, umilind profesorul: „Mă uitam la o bunică, îi spunea doamnei învăţătoare, ieşită la pensie: „Mai avem noi de discutat. Taci că n-am terminat eu cu tine! Am să spăl cu tine pe jos într-o zi.“ Deci dumneavoastră vi se pare o normalitate, într-o curte plină de părinţi şi de copii?“ 

O altă problemă este că mulţi părinţi submineză total autoritatea profesorului şi îl reclamă direct la director, fără posibilitatea ca aceasta să aibă un cuvânt de spus sau să fie de faţă. Aceasta spune, totodată, că în cazul copiilor cu probleme de comportament, părinţii refuză să-şi dea acordul ca elevul să meargă la consilierul psihologic al şcolii, invocând că „copilul nu este nebun“.

În alte cazuri, părinţii ajung direct la inspectorat sau la minister, pentru orice problemă. De altfel, învăţătoarea spune că inspectorii nu îşi pot face treaba de reclamaţiile părinţilor.

„Spre exemplu, eu am avut un caz d-ăsta, în care nu erau obişnuiţi copiii să înveţe la ştiinţe. Erau clasa a III-a. Am dat o evaluare mică, o muncă independentă, le-am explicat, am făcut apoi o oră „cum învăţăm la ştiinţe“. La un moment dat, chiar le-am făcut observaţia şi le-am spus: „Dragilor, dar de la nişte superelevi, vreţi să ajungem corigenţi? Ştiţi ce înseamnă corigenţi?“ - „Nu.“ Şi le-am explicat şirul, că ei erau foarte… Nu exista, vă daţi seama. Şi doamna (mama unui elev) s-a dus la directorul adjunct de atunci şi i-a spus că vrea să-şi mute copilul pentru că doamna i-a ameninţat fetiţa că o lasă corigentă şi că nu o îmbrăţişează. Copilul ei nu s-a simţit îmbrăţişat de doamna… Ăsta a fost motivul…  Deci a fost o chestie generală, le-am spus realitatea, ce se poate întâmpla. Păi şi realitatea asta trebuie să fie roz?“, a povestit învăţătoarea 

„Oricine se supără, pleacă direct la minister că o are pe cumătra acolo sau direct la inspectorat.  Vreau să vă spun că astă vară am făcut un curs cu o doamnă formator, era inspector general, cred, la Inspectoratul din Bucureşti, şi a spus că nu-şi pot face treaba de reclamaţiile părinţilor. Deci efectiv se trântesc uşile Inspectoratului şi năvălesc pentru orice, cu cartea şi cu caietul în faţă: „A depăşit programa.“ Şi, bineînţeles, cu camerele de luat vederi, cu presa după ei, cu televiziunea, că aşa se poartă. 

Învăţătoarea subliniază că nu vrea să se înţeleagă că duce un război cu părinţii, întrucât profesorul şi părintele trebuie să fie parteneri în educarea copilului, de aceea spune că multe dintre probleme ar putea fi rezolvate pe cale amiabilă: „Da, e posibil, şi noi greşim. Deci nu ne ridicăm pe un piedestal şi spunem: „Domne, ca mine nu e nimeni, nu greşesc.“ Nu. Dar putem să rezolvăm treburile astea amiabil, putem discuta,  putem vorbi, avem ore de consiliere. Dacă vrei să te întâlneşti cu profesorul clasei, te întâlneşti cum vrei“. 

Cum este afectat actul educativ de presiunile părinţilor

„Se întâmplă ca acel „părinte nemulţumit“ să te scoată de pe axă, să te bulverseze cu exprimarea lui sau cu nemulţumirea lui pe care ţi-o aruncă la prima oră a dimineţii, aşa. Te dărâmă, adică nu poţi trăi cu apăsarea asta pe umeri. Nu poţi face treabă, nu poţi să fii creativ şi ajungi să faci din ce în ce mai puţine lucruri ca să nu deranjezi nici pe ăla, nici pe ăla, nici pe celălalt. Am primit foarte multe mesaje de la colege care spuneau: „Nu mai fac serbare cât trăiesc! Nu mă duc în excursii niciodată pentru că uite ce am păţit...“ Zic eu că ajungem să stăm cu creta şi cu tabla în faţa copiilor, ceea ce nu le place. Dincolo de sănătatea ta, cei care au de suferit sunt copiii, pentru că ei au contact direct cu tine. Nu pentru că ai fi răzbunător, Doamne fereşte, dar nu poţi să te remontezi imediat“, a mai explicat învăţătoarea.

Unde s-a pierdut respectul pentru dascăl

Florentina Golea subliniază că există mai mulţi factori pentru care profesorii şi-au pierdut autoritatea în faţa părinţilor şi a elevilor. Pe de o parte, este vorba de faptul că nu există sancţiuni reglementate care să impună un anumit respect în şcoli, pe de altă parte, breasla a fost discreditată de-a lungul timpului de profesori fără vocaţie, care nu îşi fac bine treaba, numeroase cazuri de abateri disciplinare fiind intens mediatizate. Acest lucru a fost determinat, spune învăţătoarea, şi de faptul că oamenii competenţi şi dedicaţi nu mai sunt atraşi spre această profesie din cauza lipsei motivaţiei financiare, lipsa materialelor didactice şi lipsa respectului pentru această profesie, care şi-a pierdut statutul de altă dată. Iar toate acestea pornesc de sus, de la cei care ne guvernează, care nu investesc în sistemul educaţional.

„Eu zic că tot de sus lucrurile s-au clătinat. Pentru că lipsa asta de respect a părinţilor a venit şi de la faptul că am fost lăsaţi goi în faţa lor, am fost lăsaţi fără absolut nicio măsură coercitivă. Deci dacă copilul întârzie repetat, nu se ia nicio măsură, eventual îi pui absenţe, dacă lipseşte foarte mult şi dacă aduce câteva scutiri, s-au terminat lucrurile, deşi el a pierdut, nu?, şi ţie îţi este greu, dacă nu vine la şedinţa cu părinţii, părintele nu... Afară, în ţările europene, dacă elevul nu şi-a făcut tema, părintele este chemat şi dă socoteală, dă notă explicativă de ce nu şi-a făcut copilul tema. Şi la noi, în România se întâmplă lucrurile astea, dar la şcolile private“, a explicat învăţătoarea.

„Sunt şi colegi care nu dau o culoare frumoasă meseriei acesteia. Nu săreau părinţii atât de ranchiunos către mine dacă oamenii nu ar fi avut de a face cu profesori, ştiu eu, indolenţi sau care chiar persecută nişte copii sau care nu îşi fac datoria pe deplin. Sunt convinsă că oamenii au, dar dacă legea este sancţionabilă şi financiar şi aplicabilă şi măsurabilă şi pentru toate categoriile incluse în actul educaţional, atunci clar se va face lumină pentru toată lumea“, mai spune Florentina Golea.

Ce presupune o lege care să protejeze profesorul

Tot mai mulţi profesori şi sindicate profesorale ridică problema necesităţii unei legi care să impună ordine în şcoli. În luna februarie, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) le-a cerut senatorilor să introducă de urgenţă în dezbatere şi la vot un proiect de lege. Se pare, totuşi, că legea există în Parlament din 2016, când a fost dezbătută şi trecută în Camera Deputaţilor. 

„Poate trece această lege şi de Senat şi ajunge în Minister“, spune Florentina Golea, care atrage însă atenţia că legea ar fi inutilă fără o metodologie clară de aplicabilitate: „De teorii suntem plini. Adică să nu apară nişte legi - da, cadrul didactic este protejat de abuzuri d-alea, d-alea, d-alea şi s-a terminat. Nu. Să existe clar o metodologie de aplicare a sancţiunilor. Fie că sunt pentru elevi, fie că sunt pentru profesori, fie că sunt pentru părinţi.“

„O lege a cadrului didactic în care să fie protejat de abuzuri emoţionale, fizice, abuzuri de toate genurile, primite de la elevi, că sunt colegi care lucrează cu elevi mari, primite de la părinţi, de la conducere sau chiar de la colegi. Nu e o graniţă stabilă: domne, aici e şcoală, se face educaţie, haideţi să impunem un pic de respect! Trebuie respect, asta se mai şi impune. O lege care să impună respectul. Adică, nu-ţi mai permiţi să-l înjuri. L-ai înjurat pe dascăl - eşti amendat. Nu ai respectat procedura de a face o reclamaţie - nu ţi se ia în considerare. Ai vorbit cu dascălul? Păi îi subminezi autoritatea. Nu, te duci direct la director sau direct la inspectorat. Păi, vă daţi seama, anulează şi profesorul, anulează şi conducerea şcolii, în condiţiile în care te-ai dus direct la inspectorat cu nu ştiu ce problemă“, mai spune Florentina Golea.

Florentina Golea subliniază că dacă nu se va lua nicio măsură în acest sens, calitatea învăţământului va scădea din ce în ce mai mult: „Nu trebuie să ajungem să ne înjunghie cineva, cum e cazul colegei noastre... Şi ce au înţeles colegii ceilalţi dacă nu se ia nicio măsură? Nu mai lăsăm repetenţi. Nu mai lăsăm repetenţi că nu vreau să fiu înjunghiat. OK? Şi „creşte“ calitatea actului educaţional… Corect? Nu mai las corigenţi că nu vreau să mi se taie cauciucurile la maşină, nu vreau să mi se spargă geamurile. O colegă de la Bucureşti îmi spunea că are o profesoară la care un băiat o ameninţă: „Ştiu unde stai. Când urci pe casa scării, îţi dau în cap“, îi spune un copil mai mare unei doamne.“

CITEŞTE ŞI: ANALIZĂ Cum ajung profesorii din România să fie agresaţi în şcoli. „Te gîndeşti dacă nu cumva peste doi ani te trezeşti cu un cuţit în inimă“

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: