Numărul elevilor din şcolile profesionale s-a dublat într-un singur an şcolar, dar lipseşte în continuare interesul agenţilor economici

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Numărul elevilor care au optat pentru şcolile profesionale a crescut cu 90% în anul şcolar care s-a încheiat. Astfel, comparativ cu anul şcolar 2013/2014, învăţământul profesional a înregistrat cea mai semnificativă creştere, de 24,3 mii de elevi, ajungând la 50,8 mii de elevi. Chiar şi aşa, învăţământul profesional rămâne cel mai puţin reprezentat nivel educaţional în totalul populaţiei şcolare, doar  1,4% din elevi optând pentru aceste şcoli.

După scurtcircuitul din anul şcolar 2009/2010, când fostul ministru Ecaterina Andronescu a desfiinţat de facto şcolile profesionale, învăţământul profesional a fost resuscitat cu ajutorul noii legi a educaţiei şi cu introducerea învăţământului profesional dual, realizat în parteneriat cu mediul de afaceri.

Astfel, în câţiva ani, numărul de elevilor din şcolile profesionale a ajuns anul trecut să cântărească 1,4% din totalul populaţiei şcolare, faţă de 0,5% în anul şcolar 2012/2013, potrivit statisricilor INS.

În anul şcolar care s-a încheiat, numărul elevilor din învăţământul profesional a ajuns la 50.000 de elevi. Totuşi, autorităţile întâmpină încă probleme în privinţa creşterii atractivităţii şcolilor profesionale, în lipsa unui interes crescut din partea ageţilor economici.

Atragerea partenerilor din mediul de afaceri, o provocare pentru sistemul de învăţământ

Astfel, în această săptămână, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) a solicitat firmelor sprijin pentru a stabili cifra de şcolarizare în învăţământul profesional cu durata de trei ani, pentru anul şcolar 2016 - 2017. Asta în condiţiile în care, potrivit statisticilor de anul acesta, Bucureştiul este cu mult în urma altor judeţe în ceea ce priveşte dezvoltarea învăţământului profesional.

"În vederea fundamentării cifrei de şcolarizare pentru învăţământul profesional cu durata de trei ani pentru anul şcolar 2016 - 2017 pe baza nevoilor pieţei muncii şi a tendinţelor de dezvoltare la nivel regional şi local, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) va stabili oferta de formare profesională «pe baza solicitărilor operatorilor economici»", se arată într-un comunicat de presă al ISMB. Operatorii economici care sunt interesaţi să vină în întâmpinarea solicitarilor ISMB sunt rugaţi să completeze solicitarea postată pe site-ul inspectoratului şi să o trimită până la data de 11 decembrie 2015.

Bucureştiul are puţini elevi la profesională

Din cei 65.389 de elevi care urmează anul acesta învăţământul profesional, 54.943 sunt înscrişi în învăţământul dual de trei ani şi 10.446 sunt înscrişi în şcoala profesională cu o durată de doi ani, care se află acum în ultimul an de studiu, urmând ca de la anul, sistemul să aibă numai varianta de şcoală profesională de trei ani.

Datele comunicate de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) mai arată că învăţământul profesional este cel mai bine dezvoltat în judeţul Iaşi, unde sunt înscrişi  4.967 de elevi. De altfel, cei mai mulţi elevi înscrişi în învăţământul profesional sunt în Nord-Estul ţării, fiind vorba de 16.882 de tineri. Pe locul doi se află centrul ţării, unde 10.918 de elevi urmează cursurile unei şcoli profesionale. În Bucureşti, învăţământul profesional este destul de slab, arată cifrele, practic, doar 1.661 de elevi din Capitală sunt înscrişi la profesională. 

Şcoala profesională, o istorie între extaz şi agonie

Pepinieră de meseriaşi pentru industria supradimensionată a Epocii de Aur, şcoala profesională românească şi-a pierdut strălucirea după schimbarea regimului, când uzinele patriei au ruginit una după alta, lăsând în urmă valuri de disponibilizaţi. Astăzi, ziarele abundă din nou de anunţuri de angajare pentru sectorul industrial, dar care se ocupă cu greu, de parcă nimeni nu mai ştie meserie. Politicile dezastruoase din ultimii 25 de ani au făcut din şcoala profesională o opţiune indezirabilă pentru tineri şi au generat dezechilibre periculoase atât în sistemul de învăţământ, cât şi pe piaţa muncii.

În 1990 existau 115.000 de absolvenţi de şcoală profesională, potrivit datelor INS. În această formă de învăţământ intrau elevii cu vârste cuprinse între 16 şi 19 ani. Tinerii erau instruiţi 2-3 zile pe săptămână şi absolveau fără Bacalaureat. De-alungul anilor, această formă de învăţământ a fost modificată prin tot felul de experimente: vârsta de înscriere a scăzut la 14 ani, programa s-a aglomerat, iar orele de practică s-au împuţinat, de la 3-4 zile pe săptămână, la 1-2 zile.

Dezinteresul pentru învăţământul profesional a culminat în anul şcolar 2009/2010, când fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu nu a mai inclus locuri pentru Şcolile de Arte şi Meserii. Toţi elevii care au finalizat clasa a VIII-a au primit loc direct la liceu, iar după patru ani, rata abandonului şcolar şi rezultatele examenului de Bacalaureat erau dezastruoase.

„Desfiinţarea Şcolilor de Arte şi Meserii a condus la necontinuarea studiilor a cel putin 10% din elevii care au terminat clasa a VIII-a, în principal din cauza faptului că familiile nu pot să acopere costurile a patru ani de şcolarizare. Acest fenomen a fost vizibil în special în mediul rural, în condiţiile în care reţeaua liceelor este mult mai slab dezvoltată aici în comparaţie cu mediul urban”, se arată în Strategia pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite