Nu va fi nicio catastrofă la Bacalaureat şi Evaluarea Naţională

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Nu ştiu de unde a apărut ideea catastrofei la examenele de absolvire de anul acesta, ilustrată inclusiv în articole de presă.  Nu va fi nicio catastrofă. Elevii care au învăţat şi ştiu să-şi valorifice cunoştinţele vor lua examenele. Unii cu note mari şi foarte mari. Ceilalţi vor pica, aşa cum au picat şi în anii trecuţi. Fără aceste filtre, supravegheate audio-video, nu vom avea separarea  valorile de non-valori.

Nu putem accepta să primească diplome de absolvire elevii care nu ştiu nici cele patru operaţii aritmetice, sau sunt analfabeţi funcţionali. Ce explicaţii are dezastrul actual din învăţământ, tot discutăm de mult timp. Testele PISA ne-au pus în faţă oglinda necruţătoare. Dar să ascundem gunoiul sub preş, să revenim la ipocrizia, mistificarea şi minciuna care au însoţit aceste examene atâţia ani, nu este acceptabil. Discuţia este oarecum inutilă, pentru că decizia privind susţinerea examenelor naţionale este luată deja, şi nu cred că mai poate fi întoarsă.

Elevii, părinţii şi profesorii care nu vor examene de absolvire o fac din frica de examene adevărate, stiind ca nu s-au pregătit cum trebuie de-a lungul anilor de studii. Le convine sa ia toti examenele, fără riscul de a pica la ele.

Ce influenţă are întreruperea şcolilor în trimestrul al doilea

Pentru examenele de absolvire nu are mare influenţă. Materia aferentă trimestrului al doilea a fost scoasă din programa pentru Bacalaureat şi Evaluarea Naţională (EN). Indiferent câte lecţii online s-au ţinut, sau nu, ele nu afectează examenele pentru că nu sunt prevăzute în programa pentru examene. Elevii obişnuiţi să înveţe, să recapituleze materia, să rezolve testele puse la dispoziţia lor de către Ministerul Educaţiei, sau din mulţimea de culegeri existente în piaţă, au profitat de timpul liber adus de pandemie, pentru a învăţa la disciplinele de examen. Fără încărcătura adusă de încheierea mediilor la materii care nu sunt cuprinse la examene. Este o împrejurarea care ajuta mult  elevii  în pregătirea examenelor de absolvire. O pregătire de câteva ore pe zi la fiecare  disciplină de examen, ar trebui să fie suficientă pentru obţinerea notelor de trecere şi chiar pentru note frumoase. Există posibilitatea ca elevii să adreseze întrebări profesorilor sau colegilor mai bine pregătiţi. Timp la dispoziţie exista suficient.

Şi în anii trecuţi am avut rezultate slabe la examenele de absolvire. Chiar şi de 50%. Vina nu era a vreunei pandemii. Ci a modului cum este organizat învăţământul românesc, a arhitecturii curriculare şi instituţionale, a faptului că şcoala românească nu se pliază pe nevoile şi  cerinţele elevilor şi societăţii. Şcoala noastră se comportă ca un malaxor, în care intră toţi elevii şi scapă cine poate.

Ce s-ar întâmpla în lipsa examenelor de absolvire

Ştim din statistica anilor anteriori că mediile obţinute de elevi în timpul anilor şcolari sunt mult mai mari, comparativ cu mediile de la examenele de absolvire supravegheate audio-video. Din ce motive, este o discuţie prea amplă pentru acest articol. Mediile de la Bacalaureat constituie principalul criteriu de admitere la facultate, şi în cazul EN contează 80% din media de admitere la liceu. S-a ajuns la această pondere importantă tocmai din neîncrederea în mediile din cursul anilor de studii, afectate de subiectivitatea profesorilor şi de inexistenta unui sistem standardizat, unitar la nivel de ţară, pentru evaluarea progresului şcolar al elevilor.

Mai grav. În şcolile serioase, de prestigiu, elevii nu iau cu uşurinţă medii foarte mari, pentru că profesorii sunt exigenţi. Vin elevi cu medii de 9 şi 10 de la şcoli mai puţin exigente din mediul rural sau oraşe mai mici, şi ocupă locurile la licee  şi facultăţi foarte bune, în detrimentul celor care au medii de 7-8, dar cu acoperire mult mai mare în competenţele câştigate de alungul anilor de studii. O nedreptate mai mare nici că s-ar putea imagina!

Şi mediile de la examenele de absolvire, cum s-ar stabili? La masa verde, în cancelarii, funcţie de simpatiile şi antipatiile profesorilor. Pentru că mediile de-a lungul anilor clar au depins de aceste poziţii subiective.  Nici că s-ar putea o rezolvare mai proastă!

În concluzie

Până în 15 şi 22 iunie este previzibil ca intesitatea epidemiei se va reduce, şi nu este greu să fie asigurate condiţii de distanţare socială pentru câteva zeci sau sute de elevi. Acolo unde nu există spaţiu  suficient, se poate apela şi la şcoli gimnaziale, care îşi vor fi terminat examenele de EN până în 22 iunie. Cum toţi profesorii şi învăţătorii sunt liberi, şi cu trei luni de stat acasă pe salarii întregi, nu cred că va exista o lipsă de personal pentru gestionarea în condiţii de maximă securitate a examenelor naţionale. Acestea fiind spuse, nu are sens să se pună măcar problema anulării examenelor de absolvire!


 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite