Noi modificări ale Legii Educaţiei Naţionale (I)

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
„Statul fuge de competiţia învăţământului particular, preferă să ţină toţi elevii la învăţământul de stat”     FOTO Adevărul
„Statul fuge de competiţia învăţământului particular, preferă să ţină toţi elevii la învăţământul de stat”     FOTO Adevărul

Este vorba de a patra OUG, de modificare a Legii Educaţiei Naţionale (LEN), care nu mai lasă mare lucru din substanţa, ideile şi principiile legii elaborate în guvernarea Boc, lege lăudată atât la Bruxelles cât şi de către mediile profesionale conştiente din ţară.

Vom comenta într-o serie de articole aceste schimbări, fiind vorba de circa 100 de modificări de substanţă la LEN.

În primul rând, de ce OUG? Fără dezbatere publică, fără respectarea legii transparenţei decizionale, în dispreţ total faţă de personalul didactic chemat să înţeleagă şi să aplice legea.

Or fi toţi profesorii şi specialiştii în educaţie ai acestei ţări proşti, şi doar ministrul şi câţiva funcţionari din minister deştepţi?
 
Şi asta după 24 de ani în care au reuşit „marea performanţă” de a plasa învăţământul românesc pe ultimele locuri în clasamente internaţionale credibile.

OUG_nr._49_2014_Modificare_LE_2011



Centralizare şi politizare

Iată o primă mostră:

ART. 89 din LEN

În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice vacante şi rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

devine

Art 89

articolul 89 len

Adică ne întoarcem la paradigma anterioară anului 2011, când politrucii plasaţi la Inspectoratele Şcolare de către puterea politică angajează pe pile şi, predilect, din clientelă politică, directori şi profesori, care nenorocesc apoi şcoala românească. Cum au făcut şi până în prezent.
 
Până şi în învăţământul particular, validarea concursului o face tot Inspectoratul Şcolar:

articol 90 len

Care să fie logica acestor schimbări, care înseamnă recentralizarea la nivelul Inspectoratului Şcolar a tuturor numirilor în învăţământ, până şi în cel particular?

Cunoaşte şi apără mai bine Inspectoratul interesele şi calitatea învăţământului şi personalului didactic, comparativ cu unităţile şcolare şi unităţile particulare? Nu cred, atâta timp cât unităţile şcolare au motivaţia competiţiei în atragerea elevilor, iar Inspectoratele au motivaţia plasării clientelei politice a partidului căruia îi aparţine Inspectorul General.

În plus, Consiliile de Administraţie ale şcolilor, care ar fi supervizat selecţia cadrelor didactice şi a directorilor, conţin şi părinţi şi reprezentanţi ai administraţiei locale, direct interesaţi în bunul mers al şcolii şi, mai important, finanţatori ai proceselor de învăţământ, inclusiv prin taxele şi impozitele plătite la stat.  Aceste Consilii de Administraţie sunt cu adevărat interesate în apărarea intereselor elevilor, nu Inspectoratele Şcolare.

Alt exemplu de centralizare şi politizare:

În LEN:

ART. 257

(1) Funcţia de director şi de director adjunct se ocupă prin concurs public de către cadre didactice titulare membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.

(2) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director sau de director adjunct se organizează de unitatea de învăţământ, prin consiliul de administraţie.

Care acum se modifică:

articol 257 len

Este adevărat că din Comisia de concurs ar urma să faca parte şi membri propuşi de Consiliul de Administraţie al unităţii şcolare pentru care se organizează concursul, dar atunci care este logica organizării concursului de către Inspectoratul Şcolar? Să fie şcolile atât de neajutorate, încât nu sunt în stare să organizeze un concurs? Sau influenţa „organizatorului” rămâne decisivă, să câştige cine trebuie, cu condiţii, restricţii, „caiet de sarcini”,  conceput în aşa fel încât să se potrivească doar unor persoane dorite de Inspectorat?

Acum, în prag de alegeri prezidenţiale, un bazin de 10-15.000 de funcţii de directori de unităţi şcolare, făcut cadou organizaţiilor locale ale partidelor aflate la putere, cade cum nu se poate mai bine, pentru cucerirea influenţei şi simpatiei electorale.

Alt exemplu de politizare:

Art 96 (LEN)

(4) După constituirea consiliului de administraţie, membrii acestuia aleg un preşedinte de şedinţă din rândul cadrelor didactice, prin hotărâre adoptată cu votul secret al majorităţii. Preşedintele de şedinţă este ales pentru o perioadă de cel mult un an, conduce şedinţele consiliului de administraţie şi semnează hotărârile adoptate în această perioadă.

Şi modificarea adusă de OUG 49/2014:

articol 96 len

În aceste condiţii, nici Consilul de Administraţie (CA), părinţii şi reprezentanţii administraţiei locale nu se mai pot opune directorului, numit de Inspectorat. Totul se va derula conform voinţei factorului politic, nu conform intereselor şi voinţei părinţilor şi reprezentanţilor administraţiei locale.

Să mentionam, totuşi, că profesorii şi directorul nu formează majoritatea în CA, cu condiţia ca părinţii şi reprezentanţii autorităţii locale să participe la şedinţele CA, lucru care nu se întâmpla întotdeauna, parţial şi cu argumentul că „oricum nu ne ascultă nimeni”.

Se menţine finanţarea urmează elevul:

articol 101

Problema este că unităţile de învăţământ particular acreditat n-au vazut, până în prezent, niciun leu de la bugetul de stat, deşi precederea legală există din 2011. Adică, statul fuge de competiţia învăţământului particular, preferă să ţină toţi elevii la învăţământul de stat, deşi se constată un abandon masiv şi o fugă a elevilor de şcoala românească de stat.

Vom continua într-un viitor articol comentariile asupra noilor modificări la LEN.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite