„Moştenirea” Ecaterinei Andronescu, rămasă doar pe hârtie. Cum „visa“ fostul ministru să reformeze Educaţia

FOTO: Mediafax

Noi măsuri ample se doresc a fi implementate în sistemul de învăţământ în următorii ani. Documentul „Plan de acţiune pentru educaţie 2019-2030” a fost semnat acum două zile de către Ecaterina Andronescu înainte de a fi demisă din funcţia de ministru al Educaţiei.

 Planul conţine o serie de obiective strategice şi măsuri de reformare a sistemului de învăţământ. Succint, măsurile propuse se concentrează pe revizuirea curriculei, pe introducerea testelor grilă la Bacalaureat şi Evaluare Naţională, pe formarea cadrelor didactice şi digitalizarea şcolilor. Experţii în Educaţie atrag însă atenţia că Planul trebuie asumat printr-o decizie politică şi că, deşi multe dintre măsurile prezentate sunt eminamente necesare, există puţine şanse ca ele să se implementeze într-un timp atât de scurt.

Concret, planul de acţiune este inspirat din viziunea „Educaţia ne uneşte”, lansată în martie 2019 şi pe marginea dezbaterilor publice organizate în şcolile din ţară. Măsurile şi acţiunile sunt programate pentru perioada 2019-2030, cu termene clare de implementare. Planul este denumit „un program major de reforma strategică în educaţie şi formare” şi stabileşte şase obiective-cheie şi peste 400 de acţiuni şi măsuri adiacente acestora, promiţând„crearea, până în anul 2030, a unui serviciu public de educaţie şi formare care să fie printre primele zece în Europa”, se arată în document. 

Experţii în Educaţie spun însă că mai sunt paşi importanţi până la materializarea efectivă a Planului şi că termenele limită cuprinse în document nu sunt realiste.  „România nu duce lipsă de planuri şi măsuri, însă avem nevoie de experţi în sistem. Acest Plan trebuie să fie întâi asumat la nivel politic şi apoi poate fi implementat de către Ministerul Educaţiei. Provocarea Ecaterinei Andronescu ar fi să lupte pentru asumarea acestui plan pe care l-a întocmit”, este de părere preşedinta Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie, Daniela Vişoianu. 

În plus, unele măsuri există deja în legislaţie sau au fost deja „tăiate” de pe listă, cum ar fi programul „Merg la şcoală”, prin care fiecare elev ar fi primit vouchere în valoare de 250 lei. „Nu ştim exact cine îşi asumă acest plan în mod real. Este el asumat de noul ministru, de guvern sau de coaliţia de guvernare sau este doar un alt document care arată că ”s-a făcut ceva”? În al doilea rând, deşi o bună parte dintre măsuri sunt concrete, utile, multe dintre ele sunt fie deja parte din legislaţia în vigoare (masterul didactic, integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, guvernarea şcolilor) însă ”evitate” de aproape 10 ani sau fie cerute de mult timp de ONG-urile în Educaţie. Încrederea că se vor implementa toate cele zeci de măsuri propuse începând cu anul 2019 este foarte scăzută”, consideră preşedinta Centrului pentru Politici Educaţionale, Daniela Alexe-Coteţ.

În prezent, Daniel Breaz este noul ministru interimar la Educaţie, după ce Viorica Dăncilă a demis-o pe Ecaterina Andronescu.