Modificări importante în ceea ce priveşte notarea elevilor şi subiectele pe care aceştia le vor primi la Examenele Naţionale din acest an

Foto: Arhivă

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat modificări în ceea ce priveşte notarea elevilor şi subiectele pe care aceştia le vor primi la Examenele Naţionale din acest an. În plus, oficialul a atras atenţia că profesorilor li se va interzice prin lege să mai facă meditaţii cu elevii de la clasă.

Subiectele de la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat vor fi „perfect adaptate” perioadei de doi ani în care elevii au învăţat în condiţii de criză sanitară, a anunţat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

„Atâta vreme cât această perioadă de criză sanitară a însemnat o catastrofă educaţională pentru orice sistem de educaţie, inclusiv pentru sistemul de educaţie românesc, este total incorect să plătească doar elevii cauzele obiective generate de criza sanitară sau, să spunem, oarecare pricepere de nivel scăzut al autorităţilor în a gestiona acest proces”. 

În ceea ce priveşte sistemul de notare a elevilor, oficialul a subliniat că de anul şcolar viitor va exista o singură medie generală, la final. Motivul: profesorii ştiu să îi evalueze periodic pe elevi şi, din punct de vedere administrativ, nu este nevoie de mai mult decât media de final de an şcolar.

Ce spun elevii şi părinţii

Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, este de acord cu adaptarea subiectelor la Evaluările Naţionale, spunând că e perfect normal acest demers.

„Am avut doi ani de zile de context pandemic, de chin în ceea ce priveşte sistemul online. Au fost lipsuri ale echipamentelor necesare pentru predarea în online. Nu ne ajută cu nimic dacă evaluăm la cel mai înalt nivel dacă ei nu au avut parte de o astfel de predare şi instruire în timpul pandemiei. Nu este corect să evaluăm ceva ce nu s-a întâmplat”, a declarat acesta.

La rândul ei, Ariana Dudună, preşedinta Asociaţiei Elevilor din Constanţa, spune că „adaptarea subiectelor este o măsură ce îşi doreşte să ajute elevii care s-au aflat în dificultate din cauza pandemiei”, dar subliniază că este necesar să fie implementate planuri pentru recuperarea materiilor pierdute de elevi.

În ceea ce priveşte media generală, eleva arată că este o măsură intuitivă, având în vedere desfiinţarea semestrelor, precizând că „existenţa a două medii a fost o reglementare pur formală, neavând un impact propriu-zis asupra calităţii învăţământului.”.

Al treilea an în care subiectele sunt modificate

O problemă în ceea ce priveşte adaptarea subiectelor la Evaluările Naţionale o semnalează Radu Avram, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, care atrage atenţia că este al treilea an în care subiectele sunt adaptate şi că acest lucru trezeşte discuţii în rândul elevilor. „În rândul elevilor se creează discuţii: Ai dat examenul în anul 2021, ai luat nouă, dar atunci a fost mai uşor”. El spune că este evident faptul că sistemul educaţional a avut de pierdut în pandemie şi că elevii nu au beneficiat de o predare uniformă şi bună, şi atrage atenţia că „trebuie să remediem problema, nu să ne complacem în situaţia în care ne aflăm”. „Dacă doar adaptăm subiectele, remediem efectul, nu şi cauza. Adapatarea prelungeşte problemele, nu le soluţionează”, explică elevul.

42% dintre elevi sunt analfabeţi funcţional

El a amintit de studiul realizat de Ministerul Educaţiei în anul 2020, care a scos în evidenţă că în România 42% dintre elevi sunt analfabeţi funcţional şi a menţionat că sistemul educaţional are nevoie de o evaluare standardizată, care ar trebui să fie un deziderat spre care să tindem. 

„Ministerul Educaţiei va implementa la sfârşitul lunii mai a acestui an evaluări standardizate, care ar trebui să evalueze nivelul de bază al competenţelor-cheie şi să fie elaborate standardizări ale nivelului de educaţie pentru a avea o radiografie clară a stadiului în care se află educaţia în România astăzi”, a conchis acesta.

Cum vor fi verificaţi profesorii dacă fac meditaţii „ilegale“

Sorin Cîmpeanu a mai anunţat că o comisie naţională de inspecţie şcolară va ancheta profesorii care fac meditaţii cu elevii de la clasele la care predau şi îi va sancţiona. În opinia sa, este „o chestiune de bun-simţ ca un profesor să nu facă meditaţii cu propriii elevi. Pe de altă parte, meditaţiile sunt un lucru obişnuit în orice stat al acestei lumi. Nu poţi împiedica un părinte să investească în educaţia propriului copil, dar trebuie respectate în acelaşi timp şi condiţiile de etică”.

 Iulian Cristache subliniază faptul că există profesori care predau în aşa fel încât elevii să fie nevoiţi să facă pregătire. Meditaţiile au devenit o industrie paralelă în România şi de cele mai multe ori ele nu se fac pentru performanţă, ci din constrângere. „Un profesor care nu predă la clasă nu poate preda nici la meditaţii. Nu avem nimic cu meditaţiile axate pe competenţă şi performanţă, dar în mare parte acestea nu sunt făcute pentru acest lucru”.

La rândul lui, Radu Avram a amintit că în anul 2016 au fost interzise meditaţiile cu profesorii de la clasă, dar nu au existat sancţiuni specifice. „Avem 40% de tineri de clasele a VIII-a şi a XII-a care fac meditaţii de două sau de trei ori pe săptămână şi doar unul sau doi profesori declară veniturile acestea la ANAF... Meditaţiile au ajuns să coste chiar şi 120 de lei pe săptămână, astfel că părinţii ajung să dea sume mari pentru pregătirea copiilor”.

În acelaşi timp, profesorul Sorin Ionescu este de părere că decizia privind meditaţiile vine în sprijinul elevilor care poate nu au posibilităţi materiale. În plus, el precizează că există cadre didactice care avantajează la note elevii de la clasă care vin la meditaţii şi îi dezavantajează pe cei care nu pot veni, din motive subiective.