Moda referatelor copiate de pe net sau cum dezvoltă Şcoala Românească o cultură a plagiatului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O dată la câteva zile, o persoană publică este acuzată de plagiat. Analiştii spun însă că de fapt românii cresc încurajaţi să copieze. Şcoala, dar şi părinţii sunt vinovaţi de faptul că elevii sunt încurajaţi să reproducă informaţia, şi nu să o filtreze, sistemul românesc de educaţie cultivând încă din clasele primare metoda „copy-paste“.

Spaţiul public a fost asaltat în ultimele luni de nume sonore care şi-au însuşit titluri de doctor copiind. Fostul premier Victor Ponta, fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, au fost demascaţi că au comis furt intelectual. Sub umbra suspiciunii de plagiat se mai află şi ministrul demisionar Petre Tobă, dar şi primarul Florentin Pandele.   

                      

Experţii în Educaţie spun însă că plagiatul a devenit un lanţ al slăbiciunilor născut din indiferenţa elevilor, dar şi a profesorilor, deopotrivă. Lanţul este susţinut de nepăsarea părinţilor, dar şi de închistarea programelor şcolare. Elevii lipesc fragmente de text furate de pe internet şi le numesc referate. La rândul lor, profesorii pun note pe lucrările copiate, chiar dacă limbajul demonstrează o transcriere nefiltrată. „Profesorii nu mai au chef să asculte. Elevilor li se cer referate de pe o zi pe alta, chiar dacă nu există timp fizic pentru a le realiza într-un mod bine documentat şi original. Ştiu cazuri în care profesorii au spus că nu e nicio problemă, pot copia de oriunde. Există o indiferenţă pe amblele baricade”, a explicat fenomenul proaspătul absolvent de liceu, Horia Oniţa, fost preşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor (CNE). 

Opinia acestuia este susţinută şi de preşedintele Asociaţiei EDU CER, Educaţie şi Cercetare, Ştefan Vlaston, care consideră elevii nu sunt încurajaţi de profesori să fie originali, pentru că dascălii refuză să taxeze copiatul.

„Profesorii dau note pe referate, chiar dacă acestea sunt luate de pe internet. Sigur, ei nu au un soft de detectare a plagiatului, dar îşi pot da seama după limbaj că depăşeşte posibilitatea unui copil de exprimare. Problema este că lăsându-i aşa, elevii nu-şi antrenează capacitatea de a gândi. Nu sunt învăţaţi să aibă creativitate, să fie originali, nu li se cere. Nu sunt învăţaţi să judece singuri”, a arătat profesorul de matematică Ştefan Vlaston. La rândul lor, părinţii perpetuează şi ei acest tăvălug de strivire a gândirii critice, susţine preşedintele Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie, Daniela Vişoianu. „Discuţia despre plagiate trebuie pornită de la referatele elevilor de gimnaziu realizate copy-paste, fără indicarea surselor, dar şi arhiva de „proiecte/referate” făcute şi păstrate în calculatoarele părinţilor pentru fraţii mai mici”, a spus expertul în Educaţie. 

Un sistem surd la opinie

Toate relele s-ar trage, potrivit profesorului Ştefan Vlaston, de la sistemul de educaţie, care funcţionează ca un „Pat al lui Procust” şi care este bazat de ani de zile pe reproducerea informaţiei, nu pe filtrarea informaţiei. 

„Păcatul sistemului nostru de Educaţie este că se bazează pe dictare şi reproducere. Am văzut că manualele de clasa a VI-a de fizică au început să pună întrebări, sî se mai raporteze la viaţa de zi cu zi. Manualele nu sunt încă interdisciplinare. Noi păcătuim prin prea multă teorie. Sistemul face din copil, un om comod. Profesorii sunt învechiţi, dar nici sistemul nu le cere să fie altfel: parcurg programa şi nu au grade de libertate pentru adecvarea instruirii la particularităţile colectivelor cu care lucrează”, a explicat Vlaston.

Sistemul de educaţie românesc pare să fie la fel de rigid ca un zid, iar orice iniţiativă a copilului de a pipăi noi portiţe de înţelegere sunt blocate.

„Opinia elevului nu are nicio valoare. Ce face el nu contează. Subiectele de la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat ne cer să ne exprimăm opinia, în schimb toţi cer de la noi să redăm opiniile din culegere. Asta vor corectorii, asta ne spun şi profesorii”, a mai spus proaspătul absolvent de liceu Horia Oniţa.

Profesorul nu este clar în cerinţe

Profesorul de Limba română Ruxandra Achim, de la Colegiul Naţional „I.L.Caragiale”, explică tendinţa elevilor de a preda la oră referate copiate prin absenţa unor explicaţii din partea cadrului didactic atunci când dă o temă.„Uneori, cauza poate fi absenţa unor explicaţii privind sarcina de realizat. Profesorul nu pretinde punctual printr-un plan realizarea unei temei şi atunci copilul face ce crede sau e mai comod. Uneori, în relaţia profesor -elev,  profesorul s-ar putea să aibă o aparenţă de superioritate în expunere, adică îi creează elevului sentimentul că nu ar putea ajunge la un mod de expunere care să-l satisfacă pe profesor şi atunci preferă să preia informaţii din surse deja validate”, a explicat profesorul.

Totodată, aceasta mai spune că elevii nu conştientizează plagiatul. „Ei adună informaţia de pe internet, dar nu conştientizează că acel conţinut e tot produsul unei persoane. Ar trebui educaţi în acest sens”, a mai spus profesorul.

„Nu ne învaţă nimeni să facem un referat“

Atât Horia  Oniţa, cât şi Vlad Ştefan, noul preşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor, susţin că în şcoală nimeni nu îi învaţă pe elevi cum să facă un referat original. „Nu am învăţat la şcoală cum se face un referat, eu am învăţat singur. Nu suntem învăţaţi cum să învăţăm. Problema de fond este sistemul de învăţământ care este bazat pe reproducere. Avem nevoie de o reformă de fond, atât la nivelul curriculei, dar şi al modului în care sunt structurate subiectele de la examenele naţionale”, arată Vlad Ştefan. 

Doctoratul lui Tobă, reanalizat

O comisie interdiciplinară formată din experţi externi va reanaliza tezele de doctorat semnate de fostul ministru de Interne, Petre Tobă, şi de primarul oraşului Voluntari, Florentin Pandele. Comisia de lucru a fost aprobată, miercuri, în Consiliul general din cadrul Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU). Lucrările de doctorat vor fi reanalizate  după ce rapoartele comisiilor de specialitate care stabileau că aceştia nu au plagiat au fost respinse din cauza argumentelor superficiale.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite