Şi au venit testele PISA să ne arate că suntem ultimii în Europa.

Ce spunea ministrul Educaţiei acum câteva zile, şi ce spune acum

În chiar ziua apariţiei rezultatelor testării PISA, dna ministru Monica Anisie ne liniştea:

"Nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internaţională. Accentul la aceste evaluări internaţionale nu cade neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă". Aşa, şi ce este mai important în educaţie, ce ştiu elevii, sau ce aplică în viaţă din ce au învăţat?

La câteva zile, dna ministru Anisie s-a sucit:

PISA 2018 s-a desfăşurat ca urmare a eforturilor pe care eu le-am depus în anul 2016, tocmai pentru că am fost şi sunt conştientă de importanţa acestora şi pentru că nimeni altcineva nu îşi asumase că România să intre în această evaluare!”

Educaţie şi formare profesională

Am văzut tot felul de teorii din care rezultă că educaţia e una, profesionalizarea alta. Nimic mai fals! Merg mână în mână. Conceptul modern este „educaţie şi formare profesională”. Nu pot fi despărţite cele două dimensiuni. Ştim că educaţia are patru piloni: a învăţa să ştii, să faci, să fii, să trăim împreună. Aşa că dacă avem în cap teorii abstracte, care folosesc doar „meseriei” de savant, nu ne descurcăm în viaţă. Trebuie să ştim la ce foloseşte şi cum aplicăm în viaţă ce învăţăm în şcoală.

M-am lovit de multe ori, ca profesor de matematică, de întrebarea elevilor: la ce ne vor folosi teoriile astea în viaţă? Am răspuns de multe ori, dar alteori nu aveam răspuns. Şi totul porneşte de la modul greşit în care şcoală îi tratează otova pe toţi elevii. Dacă faci un liceu tehnic, şi ştii că nu ai resurse să mergi la facultate, vrei să devii meseriaş în construcţii, de ce trebuie să înveţi Binomul lui Newton, integrale, derivate, fizica cuantică, teorie literară?

Este suficient să ne uităm la alte sisteme de educaţie. În sistemul britanic, bunăoară. Până la 14-15 ani elevii învaţă cele patru operaţii, procente aplicate în activităţi bancare sau în practica comercială, fracţii, ecuaţii simple, algebră până la nivelul trinomului de gradul al doilea, formule de arii şi volume foarte simple, interpretări de grafice simple. Toate aplicate în viaţa de zi cu zi, în situaţii curente de viaţă cotidiană. Atât. Cine doreşte mai mult, îşi alege un traseu educaţional mai dificil, după parcurgerea căruia mergi la facultate. Dar nu-i înveţi pe toţi elevii teorii, ca şi cum toţi ar merge la facultate. Că se blochează, nu înţeleg nici ce ar înţelege în mod normal, chestiunile simple. De aceea nemţii au despărţit filiera teoretică de cea profesională încă din clasa a V-a. Şi tot în Germania, 70% dintre elevi învaţă în şcoli profesionale, bine dotate şi echipate. Şi ce economie are Germania?

În mod normal, la sfârşitul liceului, orice absolvent, fie şi de filieră teoretică, ar trebui să fie capabil să intre în piaţa muncii. Nu mai ţine şmecheria cu fabricile de diplome universitare, că s-au prins toţi că erau o făcătură. Se tot discută cine are vina cea mai mare. Ministerul, care produce curricula după care se derulează învăţământul, profesorii, părinţii, finanţarea redusă comparativ cu alte ţări? Fiecare în parte şi toţi la un loc. Ce-i împiedică pe profesori să-i înveţe pe elevi cum aplică în practică, în viata de zi cu zi, cunoştinţele căpătate la şcoală? Lenea, faptul că salariul curge oricum, indiferent de performanţa la clasă, măsurată în progresul şcolar al elevilor. Iar că materia predată este prea multă, sofisticată, teoretizată, având doar componenta conceptual-teoretică, este vina ministerului, autorul planurilor cadru, programelor şcolare şi cel care aprobă manualele şcolare.

Iată ce a putut să aprobe ministerul la un manual de biologie de clasa a V-a, acum doi ani.

Lista conceptelor: Biotop, factori abiotici, biocenoză, biom, apă salmastră, eclozare, poichiloterme, homeoterme, fotosinteză, lanţuri trofice, reţele trofice, categorii trofice, descompunatorii, simbioză, camuflajul, mimetismul, polenizare, substanţe organice, germinare, larvă, nutrienţi, graminee, moluşte, virusuri, protozoare, humus, artropode, endemic, angiosperme, acicular, gimnosperme, plancton, debit, planarie, relict, submers, troglobionte, troglofile, calcar, fosile, plaur, grind, fitoplancton, zooplancton, detritus, epifite, prehensil, heterotrofă, autotrof, saprofite, agent patogen, protiste, euglenă, pigment clorofilian, hife, miceliu, ruginile, tăciunii, rizoizi, rizom, cormofite, spongieri, celenterate, cefalopode, artropode, chitină, monotreme, pinipede, placentare, marsupiale, heterotrofe, saprofite.

Dacă la clasa a V-a îi obligăm pe elevi să înveţe aşa ceva, nu ne rămâne decât să conchidem că suntem aerieni, folosind un termen blând! Un prieten, care nu lucrează în învăţământ, a fost mult mai dur la vederea acestei liste: „Bă, voi sunteţi nebuni”?

Dna ministru ne anunţă că a găsit soluţia:

„Astăzi, ca urmare a ceea ce am promis deja, am stabilit împreuna cu colegii mei planul de acţiune ca urmare a rezultatelor PISA 2018, în care am inclus atât măsuri imediate, cât şi măsuri de perspectivă”.

Să le vedem, şi apoi le comentăm. Tare mi-e teamă să nu ne furăm iarăşi singuri căciula!