Ministrul Cîmpeanu vrea bani mulţi în bugetul pe 2021. Dar „găurile” prin care se scurg banii bugetului au fost astupate?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam Photos
FOTO Inquam Photos

Este normal ca miniştrii să-şi dorească bani mulţi de la buget pentru domeniul pe care-l păstoresc. Dar tot atât de normal este ca noi, contribuabilii, să ne întrebăm pe ce se duc toţi aceşti bani? Pe lucruri utile şi necesare, sau dispar prin „găurile” sacului bugetar, ca apa în nisip? Este cu atât mai importantă întrebarea în această perioadă când se croieşte bugetul pe 2021, în condiţii severe aduse de criza sanitară şi economică.

Ministrul Cîmpeanu vrea „minim minimorum” 28,2 miliarde lei. Sigur că Educaţia are nevoie de bani. Dar cheltuiţi cu bună credinţă, şi nu risipiţi prin găurile sistemului. Multe şi nesăţioase.

Ministrul Cîmpeanu şantajează cu demisia dacă nu primeşte banii ceruţi

Iată ce declară recent ministrul Cîmpeanu.

 „28.276.000.000 lei trebuie să fie minim minimorum bugetul Educaţiei, pentru a continua eu cel puţin”. 

Iar dacă nu se alocă acest buget, ministrul vrea să demisioneze. Este suma  în valoare absolută prevăzut pentru Educaţie în bugetul pe 2020. Construit înainte de a veni pandemia. Între timp, totul s-a dat peste cap. România, ca şi celelalte ţări europene, traversează o severă criză sanitară, dublată de o criză economică. Deficitul bugetar a ajuns la 10% din PIB în 2020, iar pentru 2021 se prevede un deficit de 7% din PIB. Veniturile bugetare de anul acesta nu au cum să fie mai mari decât cele de anul trecut. Ba chiar mai mici. A pretinde acelaşi buget cu cel din anul trecut înseamnă să fii conştient că, dacă se va aloca,  se va tăia masiv de la alte ministere şi de la investiţii. Sau, să condamni România să nu mai beneficieze de împrumuturi externe în câteva luni.

Dar în ograda proprie, ai făcut toate economiile care se puteau face?

Reducerile de cheltuieli pe care ministrul Cîmpeanu se preface că nu le vede

Reducerea planurilor cadru la gimnaziu. Acum, aceste planuri cadru prevăd 32-34-36 de ore/săptămână. Avem şi o lege  care spune ca la gimnaziu să avem 25 de ore. Chiar dacă legea a fost prorogată, ea nu opreşte ministrul să aducă planurile cadru de la gimnaziu la normal, adică la 25 ore/săptămână, pentru că stă în pixul sau reducerea aceasta. Ea trebuia deja promovată prin OM, pentru că în februarie încep încadrările pe anul şcolar viitor. Pe ce număr de ore la gimnaziu? Prin această reducere s-ar fi realizat o economie importantă la buget.

Ministrul a redus numărul de elevi la clasă.  Frecţie la un picior de lemn. A şi anunţat ce-l interesa, de fapt. Creşterea cu 1000 a numărului de clase, astfel încât să nu rămână profesori pe dinafară, să-şi pună sindicatele în cap. Cum funcţionăm de ani de zile cu 28 de elevi la clasă, ne trezim în plină criză economică să reducem cu 2 sau cu 4 numărul de elevi din clase. Şi când, în realitate, în majoritatea claselor de gimnaziu şi de liceu numărul elevilor nu trece de 20-24. Acţiunea a fost menită să „stimuleze” acordarea de bani de la buget pentru ministerul Educaţiei.

Elevii „virtuali” din scriptele şcolilor. Şi ministrul de Finanţe Teodorovici ştia că 200.000 de elevi sunt trecuţi în cataloage şi în scripte, deşi ei nu mai vin de mult la şcoală. Dna Andronescu declara recent că doar la clasa a VIII-a s-a constatat  diferenţa de 40.000 de elevi, între numărul elevilor înscrişi în cataloage, şi cei prezentaţi la Evaluarea Naţională. La liceu situaţia este mult mai gravă, abandonul şcolar este mult mai mare. După calculele mele sunt cel puţin 500.000 de elevi „virtuali”. Dacă s-ar controla şi stabili situaţia exactă a elevilor care chiar vin la şcoală, s-ar comasa clasele până la un număr de 28 de elevi pe clasă. Şi astfel, finanţarea „per capita” acordată şcolilor ar deveni cea apropiată de realitate. Ministrul se preface că nu vede această realitate a şcolilor şi modalitate de a economisi banii bugetari.

Reducerea personalului din minister şi din instituţiile subordonate ministerului. N-am auzit de vreo intenţie a ministrului în această direcţie. Monica Anisie mărise numărul de funcţionari din minister, în loc să treacă la restructurarea aparatului bugetar. Ce face actualul minstru? Înainte de a şantaja cu demisia dacă nu obţine banii necesari, să anunţe la câţi funcţionari vrea să renunţe din aparatul propriu. Restructurarea aparatului bugetar este singura cale de a face faţă veniturilor reduse la buget, provocate de dubla criza, sanitară şi economică.

Digitalizarea sistemului. Întreg aparatul funcţionăresc din minister, instituţii subordonate, inspectorate, şcoli, ar putea fi redus prin impunerea digitalizării. Tot nu avem bani să-i plătim pe toţi. N-am văzut la ministrul Cîmpeanu vreo directivă, un OM, în acest sens. Dar vrea bani mulţi de la buget.

Şcolile cu wc-ul în curte. Avem încă prea multe şcoli cu o infrastructură de Ev Mediu. Cu wc-ul în curte. Cum primăriile, în sarcina cărora cade baza materială a şcolilor, şi-au dat salarii foarte mari şi nu mai au bani de wc-uri, ce facem cu aceste şcoli? Le lăsăm tot în Evul Mediu? N-am auzit de vreo iniţiativă a ministrului Cîmpeanu prin care să rezolve această problemă care ne face de râsul Europei.

Ministrul Educaţiei doreşte cursuri remediale pentru a compensa pierderile enorme aduse de pandemie. Foarte bine, dar încă nu ne-a anunţat când,  unde şi cum se vor face aceste cursuri. OUG-ul cu care zice ministrul că va rezolva problema se referă la extinderea finanţării europene pentru „after school-ul” de la primar, şi la gimnaziu. Dar nu se ştie încă unde şi când se vor face aceste cursuri remediale.

Trebuie precizate următoarele situaţii.

  • Cursurile remediale se vor ţine după orele de curs? Adică după cele 6-7 ore pe zi la gimnaziu, la clasa a VIII-a, de exemplu? Sau sâmbăta? Dacă se lasă la alegerea elevilor şi părinţilor, aceştia vor spune că este imposibil ca după  cele 6-7 ore din orar să fii capabil să faci şi 2 ore de cursuri remediale. Profesorii vor fi de acord să primească 100 de lei pe oră, chiar dacă nu se fac aceste cursuri remediale. Iar sâmbăta nu vor nici profesorii nici elevii.
  • Vor exista cursuri remediale de 6 ore/saptămână, timp de 16 săptămâni. 6  ore de clasa, de profesor, de disciplina? Sau toate la un loc? Nu este clar la ce se referă ministrul.
  • În ce spaţii se vor face aceste cursuri, în şcolile care învaţă în schimburi? Mai ales că este vorba de cursuri remediale la mai multe discipline.
  • Se vor face cursuri remediale la toate disciplinele? Şase ore pe săptămâna, unde şi când se vor pune aceste ore în orarul şcolii? Sau ne prefacem că ţinem cursuri remediale, şi de fapt nu se ţin?
  • Normal ar fi ca aceste cursuri remediale să se facă doar la câteva discipline, precizate de minister. În primul rând la cele de examen. Altfel, se vor înghesui toţi profesorii să ia bani în plus.
  • Când vor veni banii în buzunarele profesorilor? Ştim cu toţii cum funcţionează proiectele din bani europeni. Cu multe acte şi cu obţinerea fondurilor după multe etape de birocraţie. Profesorii trebuie să ştie când vor primi aceşti bani, şi ce condiţii trebuie să îndeplinească pentru a-i primi. Altfel, se va alege praful de „remediale”.
  • Alternativa ar fi ca banii să vină  de la bugetul de stat, motiv pentru care ministrul Cîmpeanu va cere alţi bani de la buget.

Concluzie

Toţi miniştrii cer bani mai mulţi de la buget. Condiţia de a-i primi este să-şi facă mai întâi ordine în propria ogradă, să astupe găurile prin care banii bugetului se scurg ca apa în nisip. Fără să lase urme.

În plus, bugetul  este într-o situaţie precară, provocată de criza sanitară şi economică. Dacă în 2010 România a devenit nefinanţabilă la un deficit de 5,8%, ne imaginăm cum va fi privită de către agenţiile de rating la un deficit de 10% pe 2020, şi de 7% pe 2021. Dacă situaţia ne va duce la refuzul creditorilor de a ne împrumuta, cum şi mult aşteptatul „V” nu mai vine, rămâne să ne ducem cu căciula în mână la FMI. Care pune, însă, condiţii „groaznice”, cum le-a apreciat chiar Florin Cîţu. Mai vocal pe când era ministru de Finanţe, acum mai tăcut ca niciodată.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite