Ministerul Educaţiei este complet depăşit de sarcinile care-i revin. Se impune intervenţia premierului Orban

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mai sunt doar două săptămâni până la deschiderea anului şcolar şi vin tot mai multe semnale că rezolvarea problemelor impuse de pandemie pluteşte într-o ceaţă deasă. Cel mai vinovat pentru acest lucru este ministerul Educaţiei. Tot mai multe voci ale elevilor, părinţilor, sindicatelor cer o clarificare a modului în care va începe anul şcolar, dar de la minister ne vine doar o tăcere asurzitoare.

Ce avem până în prezent

Ministerul Sănătăţii a publicat în 18 august  un proiect de Ordin comun al ministerelor Sănătăţii şi Educaţiei. Proiectul este destul de complet, conţine în 25 de pagini indicaţiile şi cadrul general în care s-ar putea începe cursurile în noul an şcolar. Ministerul Educaţiei tace mâlc. Nu spune dacă îl asumă, dacă îl modifică, deşi şcolile îl aşteaptă cu înfrigurare pentru a-şi construi scenariul începerii cursurilor. Este adevărat că decizia privind modalităţile de derulare a cursurilor s-a descentralizat, la nivel local. Dar un ghid, o metodologie cadru tot trebuie să existe, sub semnăturile miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii, pentru a combate coronavirusul în mod coerent, cu măsuri convergente în toată ţara. 

Când elevii se vor întoarce în bănci, e important ca aceştia să aibă toate condiţiile necesare pentru a fi în siguranţă şi a veni cu plăcere la şcoală. Igiena are un rol primordial, iar Ghidul pentru deschiderea şcolilor emis de Ministerul Sănătăţii detaliază planul de măsuri igienico-sanitare pe care fiecare şcoală trebuie să îl respecte. Asta implică existenţa unui grup sanitar igienizat, conform standardelor în domeniu, folosind soluţii speciale pentru acest proces. În două săptămâni se mai pot rezolva aceste cerinţe esenţiale pentru siguranţa elevilor? Imposibil!

Deşi ministrul Educaţiei a anunţat că sptamana aceasta vom avea Ordinul de ministrul comun cu ministerul Sănătăţii, nu avem nimic până vineri după amiază.

OUG pentru instituirea unor măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2, în unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar, este foarte generală, şi nu prevede măsuri concrete, de genul celor prevăzute în proiectul de Ordin de ministru emis de ministerul Sănătăţii.

Schema generală, conform căreia conducerile de şcoli propun scenariul începerii anului şcolar în şcoala respectivă, Inspectoratul Şcolar şi DSP-ul judeţean îşi dau avizul, iar Comitetul Judeţean pentru situaţii de urgenţă dă aprobarea finală este foarte bună. Dar conducerile de scoli nu au toate datele necesare pentru a propune scenariul începerii anului şcolar în unitatea lor.

Iată o listă de întrebări la care conducerile de scoli aşteaptă soluţii generale aplicabile la nivel naţional.

  • Ce se întâmplă în clasele cu mulţi elevi, în care nu se poate păstra distanţa socială, de nici măcar 1 m?
  • În clasele din învăţământul primar, precum şi clasa a VIII-a şi a XII-a, vin la şcoală toţi elevii, chiar dacă nu există spaţiu pentru distanţarea fizică de 1 m?
  • Pot sta doi elevi într-o bancă, fără respectarea distanţei, chiar în lipsa separatoarelor? Nu văd cum se pot monta sute de mii de separatoare în două săptămâni.
  • În ce mod se va controla învăţământul online? Dna ministru a declarat că în perioada de urgenţă s-a desfăşurat cu „marea majoritate a elevilor”. De unde ştie? Semnalele din presă nu dau mai mult de 30% dintre elevi participanţi la acest tip de învăţământ. Declaraţiile profesorilor, inspectorilor, sunt suficiente?
  • Ce facem în şcolile aglomerate, în care se învaţă deja în două sau mai multe schimburi? Cum păstrăm distanţa socială între elevi?
  •  Conform unui sondaj IRES, 48% dintre părinţii din România au încredere “foarte puţină sau deloc” în Executiv, în ceea ce priveşte planurile de începere a şcolii în septembrie. În topul neîncrederii urmează Ministerul Sănătăţii şi apoi Ministerul Educaţiei, iar 450.000 de elevi  nu au acces la şcoala online, din cauza limitelor conexiunii sau a lipsei acesteia.
  • Cum procedează şcolile în cazul apariţiei unor cazuri de infectări cu coronavirus în şcoală? Se închide o clasă, sau toată şcoala? În ce condiţii  se redeschide şcoala?
  • Cine supraveghează elevii în pauze, pentru păstrarea distanţei sociale?
  • Când şi cum se recuperează materia pierdută în trimestrul al doilea al anului şcolar în curs?

Sunt multe alte întrebări care îşi aşteaptă răspunsuri în ghidul, metodologia comună a ministerelor Sănătăţii şi Educaţiei. Dacă ministerul Sănătăţii a prezentat un proiect încă din 18 august, tăcerea ministerului Educaţiei este inexplicabilă şi de neacceptat. Premierul Orban trebuie să intervină şi să ceară explicaţii ministrului Educaţiei

Nu au apărut planurile cadru necesare începerii anului şcolar

Am mai scris despre aceste planuri cadru aici şi aici. Situaţia este şi mai neclară, de când propunerea ministrului Educaţiei de a proroga legea care reduce la 20, 25, 30 ore pe săptămână la primar, gimnaziu, liceu, nu a fost acceptată de premierul Orban. Şi pe bună dreptate, nu putea accepta să ţină elevii în şcoală 7 ore pe zi. Cu masca pe faţă.

Cea mai grea situaţie este la gimnaziu, unde ministerul este obligat să respecte legea promulgată de preşedinte încă din noiembrie anul trecut, adică să reducă numărul de ore de la 32-34-36 ore pe săptămână la 25 ore pe săptămână. Deşi încadrările şi titularizarea s-au făcut pentru 34 ore pe săptămână. Ministrul Educaţiei a avut 9 luni la dispoziţie să aplice legea. N-a făcut-o, de frica sindicatelor. Acum, cu două săptămâni înaintea începerii anului şcolar, şcolile  trebuie să refacă încadrarea profesorilor în conformitate cu legea. Nu-mi imaginez că ministrul Educaţiei nu ştie consecinţele nerespectării unei legi.  Când să facă conducerea şcolilor orarele, programarea acitivitatilor în condiţii de pandemie, dacă mai sunt două săptămâni şi nu se ştiu planurile cadru după  care se va lucra în şcoli?

Reacţii ale elevilor, specialiştilor, sindicatelor din Educaţie

Sociologul Dan Jurcan, director de cercetare la Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), a declarat pentru EduPedu.ro:

E clar că există o ruptură de comunicare aici. Dar cred că şcoala este între ciocan şi nicovală. Şi cei din şcoli se află într-o ruptură comunicaţională cu Ministerul Educaţiei, nici ei nu ştiu exact cum se vor derula lucrurile pe 14 septembrie”

Asociaţia Elevilor Constanţa (AEC) şi Asociaţia Elevilor Bucureşti şi Ilfov (AEBI) îi fac responsabili de îngrădirea dreptului la educaţie pe Orban, Ţurcan şi Anisie, acuzându-i de luarea unor decizii ce-i obligă pe elevi şi profesori să-şi procure singuri măştile de protecţie pe care le vor folosi în şcoală, dar şi pentru întârzierea achiziţiei echipamentelor pentru învăţarea online, la distanţă.

Sintagma ‘România Educată’ este doar o metaforă în ceea ce priveşte învăţământul românesc, iar autorităţile ne demonstrează acest lucru în fiecare zi. În contextul epidemiologic actual guvernul îşi propune să lase responsabilitatea pe umerii părinţilor prin decizia alarmantă de a pune achiziţionarea măştilor în spatele fiecărui elev, iar în data de 27 august a fost anunţat faptul că dispozitivele conectat la internet nu vor fi gata pentru începerea anului şcolar”, precizează AEC.

Într-o scrisoare deschisă adresată guvernului şi altor instituţii, Consiliul Naţional al Elevilor, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET“ şi Federaţia Naţională Sindicală „ALMA MATER“ declară:

Cu toate că mai sunt doar două săptămâni până la începutul anului şcolar majoritatea unităţilor de învăţământ nu sunt pregătite pentru prima zi de şcoală. Aceeaşi situaţie o regăsim şi în instituţiile de învăţământ superior. Lipsa informaţiilor, precum şi a măsurilor concrete, au dus la instaurarea unei panici generalizate atât în rândul angajaţilor din învăţământ, cât şi al elevilor, studenţilor şi părinţilor.

Este momentul să lăsaţi de-o parte discursul politicianist caracteristic campaniei electorale şi să vă implicaţi pentru a pregăti şcolile şi universităţile pentru noul an şcolar şi universitar. Fără echipamente de protecţie, fără dezinfectanţi, fără personal suficient şi fără procedurile adecvate unei asemenea situaţii, şcolile şi universităţile nu pot să-şi deschidă porţile!”

Concluzie

Cu două săptămâni înaintea începerii anului şcolar, situaţia devine dramatică. Cred că la acest moment se impune intervenţia decisivă  a premierului Ludovic Orban, pentru a mai salva ce se mai poate salva din condiţiile corecte pentru începutul anului şcolar.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite