Meseriile cerute de patroni, dar pe care nu le vor elevii de la profesională

Meseriile cerute de patroni, dar pe care nu le vor elevii de la profesională

Elevii de la profesională sunt atraşi în special de Mecanică     FOTO: Adevărul

O analiză a Ministerului Educaţiei arată că există câteva domenii la mare căutare din partea angajatorilor, dar pentru care interesul elevilor de la profesioanală este redus: construcţii, instalaţii şi lucrările publice, domeniul electric, industria textilă şi pielăria, în timp ce avem mai mulţi tineri care vor să devină mecanici decât are nevoie piaţa muncii.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Din analiza ponderii absolvenţilor clasei a IX-a, care au optat pentru un anumit domeniu de pregătire, faţă de cerinţa angajatorilor, exprimată în oferta educaţională pentru clasa a X-a (învăţământ profesional de 2 ani), realizată de Ministerul Educaţiei, a reieşit că există o discrepanţă între alegerile tinerilor şi cererea de pe piaţa muncii, pe anumite sectoare.

Astfel, există o cerere mare din partea angajatorilor, dar interes redus pentru elevi în domeniile:

  • Construcţii, instalaţii şi lucrări publice (8,3%) faţă de opţiunile elevilor (7,2%);
  • Electric (3,6%) faţă de opţiunile elevilor (2,2%);
  • Industrie textilă şi pielărie (8,6%) faţă de opţiunile elevilor (7,3%).

În schimb, domeniul Mecanică (50,4%) este mai atractiv pentru elevi, faţă de cerinţele angajatorilor (43,9%), în timp ce în domeniul Turism şi alimentaţie, cerinţele angajatorilor (12,1%) şi opţiunile elevilor (12,2%) sunt aproximativ aceleaşi, mai arată documentul ministerului.

Domeniile de pregătire cu cel mai mare număr de elevi şcolarizaţi la profesională sunt:

  • Mecanică, cu peste 50,4% din totalul planului de şcolarizare; o serie de calificări foarte solicitate din domeniul mecanică sunt specifice sferei serviciilor (de exemplu calificările mecanic auto, tinichigiu vopsitor auto);
  • Turism şi alimentaţie, cu o pondere de 12,2% din planul de şcolarizare realizat la învăţământul profesional;
  • Industrie textilă şi pielărie, cu o pondere de 7,3% din planul de şcolarizare;
  • Construcţii, instalaţii şi lucrări publice, cu o pondere de 7,2%;
  • Fabricarea produselor din lemn, cu 5,6% din totalul elevilor înscrişi la învăţământul profesional.


Caracteristicile actualului sistem de învăţământ profesional, de doi ani:

  • Implicarea agenţilor economici este o caracteristică majoră a învăţământului profesional şi tehnic (IPT), aceştia participând la următoarele activităţi specifice IPT: fundamentarea planului de şcolarizare şi stabilirea ofertei de pregătire profesională; selecţia elevilor care se înscriu în învăţământul profesional; elaborarea componentei locale a curriculumului, adaptat la nevoile specifice, în parteneriat cu unitatea de învăţământ, pregătirea practică a elevilor şi în evaluarea performanţelor elevilor pe durata practicii; examenul final în vederea certificării calificării.
  • Învăţământul profesional cu durata de 2 ani
  • Pregătirea prin învăţământul profesional este organizată atât în şcoală, cât şi la angajator.
  • Orarul este flexibil, fiind stabilit de şcoală împreună cu angajatorul unde se organizează stagiul de practică: în primul an, pregătirea practică realizată în atelierele şcolii şi la agentul economic reprezintă 60% din timpul total alocat programului; în al doilea an, 75% din timp este alocat pregătirii practice.
  • Pe parcursul celor doi ani sunt organizate stagii comasate de practică, cu o durată totală de 11 săptămâni, 6 săptămâni în primul an şi 5 săptămâni în cel deal doilea an.


Învăţământul profesional cu durata de 3 ani, introdus în lege în decembrie 2013, cu aplicare din anul şcolar viitor:

  • Începând din anul şcolar 2014 – 2015, învăţământul profesional va avea durata de 3 ani şi este organizat după finalizarea clasei a VIII-a (după ciclul gimnazial).
  • Pregătirea este organizată atât în şcoală, cât şi la angajator, iar programul de pregătire este stabilit de şcoală împreună cu angajatorii
  • În primul an, pregătirea practică realizată în atelierele şcolii şi la agentul economic reprezintă aproximativ 20% din timpul total alocat programului;
  • În al doilea an, aproximativ 60% din timp este alocat pregătirii practice;
  • În anul al treilea, aproximativ 72% din timp este alocat pregătirii practice;
  • Pe parcursul celor trei ani sunt organizate stagii comasate de practică cu o durată totală de 24 săptămâni, 5 săptămâni în primul an, 9 săptămâni în anul doi şi 10 săptămâni în cel de-al treilea an.

 
Elementele de noutate ale noului model:

  • Elevii optează pentru învăţământul profesional şi se înscriu înainte de admiterea la liceu;
  • Selecţia elevilor care optează pentru învăţământul profesional se realizează de către companii împreună cu şcolile care organizează învăţământ profesional;
  • Durata pregătirii practice prin stagii în companii s-a dublat, de la 11 săptămâni la 24 săptămâni.


Ministerul Educaţiei, prin agenţia specializată, respectiv Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, este implicat în două iniţiative majore de cooperare în acest domeniu, cu Germania şi Austria, potrivit reprezentanţilor ministerului.

Cu Germania, pe baza acordului semnat cu Academia Baden Wurtenberg, în luna iunie 2013, cu scopul adaptării curriculumului pentru 3 calificări din domeniul mecanică.  Este un proiect pilot care are trei componente: promovarea învăţământului profesional, adaptarea curriculumului la cerinţele companiilor şi identificarea de calificări noi pe piaţa muncii, pentru a fi introduse în oferta de pregătire.

Cu Ministerul Educaţiei din Austria şi Camera de Comerţ din Austria în vederea elaborării unui master plan naţional pentru modernizarea sistemului de învăţământ profesional şi tehnic din România.


Pe aceeaşi temă:

Ministerul austriac al Educaţiei va asista România la implementarea sistemului dual de învăţământ profesional

Ministerul Educaţiei a publicat metodologia şi calendarul admiterii pentru învăţământul profesional de 3 ani

Şcoala Profesională românească, reformată pe model german

Despre învăţământul tehnologic şi profesional: peste 85% dintre tineri se angajează după absolvire; în Germania, e o onoare să fii meseriaş

 

Numărul de locuri la liceu scade cu peste 50.000, iar la profesională creşte cu 25.000

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările