Matematica, călcâiul lui Ahile la Evaluarea Naţională, potrivit rezultatelor

Matematica, călcâiul lui Ahile la Evaluarea Naţională, potrivit rezultatelor

O nouă rundă de emoţii pentru absolvenţii de clasa a VIII-a s-a încheiat marţi, după ce primele rezultate ale Evaluării Naţionale (EN) au fost afişate. La nivel naţional, 80,6 la sută dintre elevii care au susţinut examenul au obţinut nota cinci sau peste cinci la Limba română. La proba de Matematică, procentul a fost mai mic, 62,7 la sută.

Au fost şi medii de zece, 429 de copii reuşind să ia notă maximă la cele două probe scrise, un număr mic la nivel naţional, spun dascăli.  Pentru restul elevilor însă, Matematica a ridicat probleme mari, rezultatele elevilor fiind slabe, spun experţii în Educaţie, care arată că sistemul de învăţământ românesc trebuie să investească mai mult în beneficiarii săi, şi anume, elevii.

Concret, ministerul Educaţiei a centralizat ieri rezultatele înregistrate la Evaluarea Naţională de absolvenţii clasei a VIII-a. „Situaţia statistică generală relevă că dintre cei 146.105 candidaţi prezenţi, 106.838 de candidaţi au obţinut medii mai mari sau egale cu cinci. Ceea ce înseamnă că 73,12 la sută dintre candidaţii prezenţi au luat note peste cinci, acesta fiind cel mai mic procent din ultimii patru ani. În plus, profesorii arată că procentul elevilor care se prezintă la  Evaluarea Naţională este crescut artificial şi nu denotă realitatea.

„Sunt şcoli destul de multe, în special în mediul rural, unde, din 15 elevi, s-au prezentat doar doi la EN iar asta este grav. Unii rămân corijenţi în clasa a VIII-a, iar ceilalţi, care au note foarte proaste, ori nu sunt lăsaţi de către profesori sau directorii şcolilor să dea examenul pentru a nu face un renume prost şcolilor. Este îngrijorător că elevii care nu mai susţin acest examen nu mai rămân în evidenţa ministerului Educaţiei”, consideră profesorul de Matematică din Dej, Sorin Borodi. „În ceea ce priveşte numărul elevilor care au lipsit de la EN, de multe ori cei de la minister mint prin omisiune. Ei raportează procentul copiilor care au promovat la procentul celor care intră în examen, dar de regulă aceştia sunt cam 70 la sută din totalul elevilor care au terminat opt clase. Ministerul ar fi trebuit să spună, corect, că au promovat 70 la sută din 70 la sută, deci 49 la sută din copiii care au absolvit clasa a opta au luat peste cinci la examen. Evident că statistica este eronată, pentru că referinţa este eronată”, arată specialistul în Educaţie. Marian Staş.

Matematica, veşnica necunoscută pentru elevi


Rezultatele sunt catastrofale, mai ales la Matematică, spun dascălii şi specialiştii în Educaţie. „Este foarte mare decalajul dintre elevii cei mai buni şi cei mai puţini buni. Este foarte mare pierderea de copii. Aproape jumătate de generaţie n-au fost în stare să ia cinci, în contextul în care exerciţiile au fost făcute în aşa fel încât nota cinci să fie accesibilă, chiar cu cunoştinţe de clasa a cincea. Pentru mulţi elevi, diferenţa mică din ciclul primar, la Matematică devine uriaşă în gimnaziu, şi se pierd”, mai arată Vişoianu. La rândul lui, expertul Ştefan Vlaston întăreşte ideea că lucrurile sunt grave în ceea ce  priveşte rezultatele la proba la Matematică. „Procentul de 62,7 la sută  de elevi care au luat la Matematică note mai mari sau egale cu cinci este foarte mic. Un lucru demn de atenţie este că acest procent de  62,7 la sută  se referă la elevii înscrişi, în cazul în care ţinem cont şi de elevii care nu s-au prezentat, procentul scade la 50 la sută. Practic, jumătate dintre elevi sunt analfabeţi funcţionali pentru că nu ştiu cele patru operaţii”, consideră expertul în Educaţie, Vlaston. 
În ceea ce priveşte rezultatele la Limba română, procentul copiilor care au luat note peste sau egale cu cinci a fost mai mare fiindcă profesorii nu sunt la fel de stricţi în corectarea lucrărilor iar profesorii au o doză de subiectivism în corectarea lucrărilor, arată dascălii de Limba română.

Un sistem orb la nevoile elevilor

Profesorii arată că situaţia notelor mici la Matematică putea fi evitată, dacă sistemul s-ar plia pe ce au elevii nevoie. „Tragic este că cu programa aceasta de învăţământ, elevii nu învaţă operaţiile fundamentale. În toată lumea civilizată, şcoala se pliază pe nevoile elevilor, numai la noi nu”, arată Vlaston. „Subiectele evaluează nişte competenţe total rupte de realitate, spune şi Borodi, militând pentru un echilibru pentru că, spune acesta, elevii au nevoie de subiecte mai practice. La polul opus, sunt şi dascăli care cred că subiectele la Matematică au fost potrivite. „Părerea mea este că subiectele de anul acesta la Matematică au fost realizate inteligent, nu i-au pus pe copii să memoreze reţete, ci i-au pus să gândească. Mă aşteptam ca notele să fie mai mici. Subiectele au fost bine făcute, nu triviale”, a conchis Staş.


Calendar admitere liceu 2019

Completarea fişelor de înscriere la liceu este programată pentru perioada 3 – 7 iulie 2019, iar între 4 – 8 iulie 2019 va avea loc verificarea fişelor de înscriere la liceu şi corectarea eventualelor greşeli în baza de date computerizată. Pe 12 iulie 2019 urmează repartizarea computerizată a absolvenţilor clasei a VIII-a iar între 15-18 iulie se vor depune dosarele de înscriere la liceu

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: