Mame de pe băncile şcolii

Elevele de 15 ani și chiar mai tinere care rămân însărcinate trăiesc adevărate drame, în locul bucuriei adusă de venirea unui bebeluș. Cele mai multe dintre tinerele care au devenit mame la o vârstă fragedă provin din mediul rural.

O adolescentă de numai 15 ani, o fetiţă încă - aşa cum ar spune unii, a murit săptămâna trecuta la Constanţa, în urma unui chiuretaj. Fata venise la Spitalul Judeţean cu un avort incomplet şi cu pierderi masive de sânge.

Medicii au constatat că fătul de 14 săptămâni era mort şi au băgat-o în operaţie. Câteva ore mai târziu, adolescenta a murit, iar poliţia a declanşat o anchetă.

Dincolo de cercetările menite să stabilească cine sunt responsabilii, dincolo de toate aceste aspecte oficiale, rămâne realitatea unei foarte tinere fete care a rămas însărcinată şi apoi a murit.

O poveste cu final tragic, însă doar unul dintre sutele de cazuri de fete cu vârste de până la 15 ani care rămân însărcinate în fiecare an.
Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului, datele pe 2008 (ultimele calculate la nivel naţional) arată că numărul proaspetelor mămici cu vârste mai mici de 15 ani e mai mare decât în anii anteriori, iar tendinţa este de creştere.

În total, în anul 2008 au devenit mame aproape 28.000 de adolescente cu vârste sub 19 ani. Cifra este foarte apropiată de cea înregistrată în anii anteriori. Numărul fetelor însărcinate, cu vârste sub 15 ani, a fost în urmă cu doi ani de aproximativ 700.

De vină ar fi absenţa Educaţiei sexuale

Alegerea de a deveni mamă se face tot mai târziu, de către femeile din Europa. Cifrele Eurostat (Institutul de Statistică al Uniunii Europene ) arată că vârsta medie a femeilor care au dat pentru prima dată naştere unui copil, anul trecut, era în jurul a 30 de ani.

Iar această medie de vârstă e scăzută de un fenomen în creştere la nivelul întregii Uniuni Europene: graviditatea în adolescenţă.
Chiar şi statele din Vestul Europei au probleme din acest punct de vedere. După ani de creştere continuă a numărului de adolescente gravide, Marea Britanie e mulţumită că în anul 2008 a înregistrat o scădere cu 4% faţă de anul anterior.

În Franţa se poate vorbi de o scădere semnificativă faţă de anii '70. Cele mai noi raportări sunt de 3 naşteri ale unor minore, la 1000 de femei.

Educaţia sexuală este privită în mod diferit de la o ţară europeană la alta. În Marea Britanie, părinţii îşi pot retrage copiii de la aceste ore, dacă doresc. În Franţa, nimeni nu a verificat cum a fost pusă în practică în ultimii 10 ani „politica de prevenire a sarcinilor nedorite".

În Germania, educaţia sexuala este obligatorie, încă din gimnaziu, iar numărul fetelor care rămân însărcinate este printre cele mai mici din Europa. Doar 6000 de mămici sub 18 ani au fost înregistrate în anul 2008.

Şcoala rămâne obligatorie chiar şi în aceste condiţii, dar adolescentelor li se permite să lipsească dacă bebeluşul se simte rău.
Pentru fetele care se tem de stigmatizare din partea colegilor, statul german a  înfiinţat adăposturi unde ele pot sta împreună cu nou-născuţii şi unde profesorii vin special pentru a le preda.

Cum (nu) se vorbește despre sex

„Educaţia sexuală" nu există ca atare în şcolile româneşti. Potrivit Inspectorului General din Ministerul Educaţiei, Daniela Călugăru, există un program ce vizează „sănătatea reproducerii şi valorile familiei". Programul nu stabileşte ce profesor ar trebui să discute cu elevii pe tema "accidentelor" ce pot apărea în urma unui contact sexual.

Elevii primesc unele elemente de anatomie la nivelul gimnaziului, iar în liceu, sarcina unor discuţii pe teme delicate e lăsată fie în seama profesorului de biologie, fie pentru orele de dirigenţie, dacă dirigintele e mai curajos.

Statisticile Ministerului arată că 8700 de profesori au fost formaţi pentru a face acest tip de Educaţie, dar nimeni nu urmăreşte cât de deschise ori de aplicate sunt discuţiile cu tinerii. În orice caz, Ministerul îi încurajează pe profesorii care se simt nesiguri să invite medici în clase pentru explicaţiile necesare.

Inspectorul General Daniela Călugăru e convinsă că "în nici un caz profesorii nu mai pot evita astfel de teme, pentru că nu îi lasă elevii". Potrivit organizaţiei „Salvaţi Copiii", la nivel mondial, aproximativ 13 milioane de copii sunt născuţi în fiecare an de mame cu vârste sub 19 ani. 

28.000 de adolescente cu vârste sub 19 ani au devenit mame în decursul anului 2008. Aproape 700 aveau sub 15 ani.

Gravidă la 11 ani, a rămas cu patru clase

Florina V. și mama ei, Rodica

Fetiţa de 11 ani lăsată însărcinată de propriul unchi, al cărei caz a făcut înconjurul lumii în urmă cu doi ani, a renunţat la şcoală Povestea Florinei V., din comuna Piatra Şoimului, judeţul Neamţ, a scandalizat în 2008 o lume întreagă.

Societatea civilă s-a împărţit în două tabere la acel moment: unii susţineau că minora trebuie să păstreze sarcina, alţii că merită să se bucure de copilărie. Pentru că legea românească nu îi permitea să se opereze în ţară, fetiţa a reuşit să scape de sarcina nedorită într-o clinică din Marea Britanie. Spera atunci ca viaţa ei să reintre pe făgaşul normal.

Florina era elevă în clasa a IV-a, iar părinţii ei spuneau că îşi doresc să termine şcoala. „Învaţă bine la şcoală. Are note de 7 şi de 8, dar a fost premiantă în clasa a I şi a II-a", spunea acum doi ani, Rodica V., mama Florinei. 

Între timp, situaţia şcolară a fetei s-a degradat. „Florina a intrat în clasa a V-a, însă a avut mai multe materii la care a rămas corigentă, aşa că a abandonat şcoala", spune Aneta Rusu, asistent social din Piatra Şoimului.

La un an şi câteva zile după violul comis asupra nepoatei sale, Adrian Fasolă a fost condamnat, pe 25 februarie 2009, de Tribunalul Neamţ la o pedeapsă de 11 ani de închisoare. La câteva luni distanţă, Curtea de Apel Bacău i-a redus pedeapsa la 8 ani. 

Romelia a păstrat copilul cu preţul şcolii și al familiei

Romelia îl ţine în braţe pe Ricardo

Romelia Dragomir (18 ani, judeţul Vrancea) este una dintre tinerele care au renunţat la adolescenţă şi la şcoală, pentru a-şi creşte copilul. A rămas însărcinată când avea doar 16 ani şi jumătate. Atât mama, cât şi soacra ei nu au fost de acord cu copilul, sfătuind-o să scape de „problemă". Romelia şi-a luat inima în dinţi şi a păstrat copilul.

Faptul că a ieşit din cuvântul părinţilor a fost suficient însă ca fata să fie dată afară din casă. Şi cu toate acestea, crede că se numără printre norocoşi. Alături de soţul său, a găsit adăpost la azilul de noapte „Sfântul Nicolae" din Focşani.

„Mama nu a fost de acord. Mi-a spus că voi fi legată de mâini şi de picioare mult prea devreme. Nu am vrut să renunţ la băieţel, deşi atât eu, cât şi Emil, soţul meu, am rămas ai nimănui", povesteşte Romelia.

Fiul ei, Ricardo, are un an şi se bucură de toată dragostea părinţilor. Chiar dacă nu au o viaţă uşoară, Romelia şi Emil sunt fericiţi că au rămas împreună.

„Ne descurcăm mai greu, deoarece eu nu pot lucra, fiind nevoită să am grijă de copil, iar soţul merge cu ziua. Dar, măcar nu mai plătim chirie şi toţi banii câştigaţi îi cheltuim pentru Ricardo", spune tânăra. De continuarea studiilor, nici nu îşi mai pune problema.

Gravide și la 12 ani

Potrivit autorităţilor vrâncene, fete şi mai mici se prezintă la doctor în astfel de  situaţii. La numai 12 ani, o adolescentă din localitatea Chiojdeni însărcinată în cinci luni s-a dus luna trecută la un cabinet de specialitate, pentru a avorta. Medicii au refuzat intervenţia pentru că vârsta fătului era prea înaintată, iar viaţa tinerei mame ar fi fost pusă în pericol.

Conform unei statistici a Direcţiei de Sănătate Publică, în judeţul Vrancea au rămas însărcinate anul trecut 20 de fete, cu vârste cuprinse între 12 şi 14 ani. Peste 90 erau între 14 şi 16 ani, iar aproape 160 între 16 şi 18 ani. Cifra este mult mai mare faţă de 2008, când numai 144 de minore au devenit mame.

Sfatul psihologului:Despre copiii cu copii

Georgeta Ghinea

Fenomenul se explică în primul rând printr-un deficit educaţional, la toate nivelurile: familie, şcoală, societate. Copiii sunt neglijaţi de părinţi, şcoala românească este nereformată, iar educaţia sexuală adecvată lipseşte cu desăvârşire.

Nici nu știu dacă în școala românească sunt profesori destul de curajoși pentru așa ceva. Cel mai grav este însă, în opinia mea, că apetitul sexual exarcerbat este întreţinut de media, ceea ce deformează înţelesul profund şi natural al actului sexual. Efectul este că actul sexual se produce fără discernământ, la întâmplare, ca un sport. De aici, consecinţele nedorite pe care le discutăm.

Apoi, din perspectiva dezvoltării naturale (bio-psiho-social) a individului, vârsta de maturizare biologică nu corespunde cu maturizarea psiho-emoţională.

Aşadar, dacă din punct de vedere biologic fata poate rămâne însărcinată, emoţional vorbind, ea nu are capacitatea de înţelegere şi anticipare a consecinţelor pe care le presupune sarcina. Aducerea pe lume a unui copil, cu toate implicaţiile, nu re­prezintă pentru adolescenţi o problemă, tocmai pentru că ei nu sunt educaţi să privească în ansamblu sau în perspectivă, ci sunt lăsaţi "de capul lor".

Fetele nu au cum să fie pregătite la aceste vârste pentru eforturile pe care le presupune "meseria" de mamă: pentru nopţi de nesomn, schimbatul scutecelor, pregătirea hranei adecvate, pentru toate aceste responsabilităţi. La 13, 14, 15 ani trăieşti în prezent şi "te bucuri" de clipa de plăcere. Restul ar trebui să fie în grija noastră, a adulţilor. Iar eu susţin că adulţii au o problemă, şi nu adolescenţii.