Ce lipsea din programa şcolară - abstinenţa sexuală până la căsătorie, ca lecţie de viaţă pentru liceeni

Ce lipsea din programa şcolară - abstinenţa sexuală până la căsătorie, ca lecţie de viaţă pentru liceeni

FOTO: Arhiva Adevărul

Mai multe organizaţii nonguvernamentale care promovează valorile familiei creştine tradiţionale cer ca în loc de "Educaţie pentru sănătate", în şcoală să se promoveze abstinenţa sexuală până la căsătorie . Scrisoarea vine ca răspuns la propunerea ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, de a introduce în şcoli materia obligatorie „Educaţie sanitară“.

Nu mai puţin de 19 ONG-uri solictă ca în şcolile din România, să fie promovată abstinenţa sexuală până la căsătorie. Cererea a fost făcută prin intermediul unei scrisori deschise adresate Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii şi vine ca reacţie la ultimele demersuri ale ministrului Nicolae Bănicioiu, dar şi ale societăţii civile de a transforma opţionalul "Educaţie pentru sănătate" în materie obligatorie.

Concret, în solicitare se arată că "Elevii, copiii noştri, trebuie educaţi spre înfrânarea trupească şi amânarea relaţiei intime până la vremea căsătoriei". ONG-urile, printre care se numără şi Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie (coordonată de Romeo Moşoiu, consilier al ministrului Educatie – n.r.), mai subliniază că educaţia despre alte orientări sexuale şi promovarea toleranţei faţă de persoanele LGBT nu are ce căuta în şcoli. "Discursurile despre „homofobie” nu-i ajută nici ele cu nimic, atâta timp cât caută să normalizeze un comportament care, din punct de vedere medical şi moral, prezintă riscuri multiple şi majore. A promova diminuarea riscurilor e un lucru bun, dar eliminarea lor, prin educarea şi promovarea abstinenţei până la căsătorie, este cel mai bun lucru pentru sănătatea copiilor", se arată în scrisoarea deschisă. De asemenea, semnatarii mai spun că valorile „revoluţiei sexuale” nu sunt compatibile cu o educaţie în spiritul dragostei, responsabilităţii, grijii faţă de sine şi respectului pentru ceilalţi.

Abstinenţa, nerealistă în timpurile moderne

Experţii în Educaţie consideră că solicitarea este nerealistă pentru timpurile în care trăim. "În opinia mea, pledoaria pentru abstinenţă nu rezonează cu timpurile în care trăim. În plus, când obligi pe cineva la ceva, apare sindromul fructului oprit. Când impui cenzură şi constrângeri, practic îi determini pe copii să încerce să experimenteze. De asemenea, din momentul în care împlinesc 18 ani, devenind majori, nu poţi să-i mai constrângi, e o contradicţie constituţională", a atras atenţia expertul Marian Staş. La rândul ei, sociologul Alina Suciu, care predă în sistemul preuniversitar la Colegiul German "Goethe" din Capitală este de părere că e nerealist să se promoveze în şcoală, abstinenţa până la căsătorie.  "Cei care promovează abstinenţa sunt departe de realităţile şcolii româneşti şi de cum sunt în realitate generaţiile actuale de copii. Poate poţi să le vorbeşti despre protecţie şi despre întârzierea începerii vieţii sexuale, dar nu ar fi deloc realist să le vorbim despre abstinenţa până la căsătorie", a explicat Suciu.

Abstinenţa, cea mai bună metodă de protecţie

În ceea ce priveşte efectele abstinenţei sexuale, psihologul Diana Ioaneş spune că deşi aceasta este cea mai bună metodă contraceptivă, ea cauzează traume de alt fel. "Dacă o persoană care a ajuns la maturitate sexuală nu găseşte modaliăţi de convertire a energiei libidinale, poate să ajungă la stări de frustrare personală, social, dar şi profesională. Cred că educaţia sexuală în şcoală este necesară ca disciplină, dar nu numai din punct de vedere biologic, trebuie să se pună accent şi pe emoţionalitate, pe aspectele psihologice", este de părere Ioaneş.

La rândul său, profesoara de Biologie Nicoleta Oprea de la Şcoala Sanitară Postliceală "Carol Davila", care a predat cursuri de educaţie sexuală în mai multe licee, arată că „ar fi exagerat să se promoveze abstinenţa până la căsătorie, care în zilele noastre are loc după 30 de ani". De altfel, nici nu este recomandat medical din punct de vedere al echilibrului hormonal ca o persoană matură sexual să practice abstinenţa, lucru relevat în studii medicale de specialitate.

Sexul, îngrijorarea Patriarhiei

Părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, a explicat pentru "Adevărul" că Biserica este îngrijorată de lecţiile care li se predau elevilor la orele de "Educaţie pentru sănătate". "Părinţii şi Biserica au în atenţie ce se predă la aceste ore de educaţie sanitară, important este ce se transmite să nu reprezinte parte a unei anumite presiuni ideologice şi să nu aducă atingere vieţii şi demnităţii persoanei umane şi valorilor familiei tradiţionale. Pentru elaborarea conţinuturilor este nevoie de consultare între minister, părinţi, Biserică şi cei interesaţi de ce se predă. Nu credem că este necesar ca această oră să devină obligatorie", a spus Stoica.

Scrisoare Deschisa Educaţie sexuala

Bănicioiu ar vrea Educaţie Sanitară pentru toţi elevii, din toamnă

Ministrul Sănătăţii Nicolae Bănicioiu a anunţat, la sfârşitul lunii mai, că doreşte ca din toamnă, toţi elevii să facă Educaţie Sanitară la clasă, o dată pe săptămână sau măcar la două săptămâni. În cadrul disciplinei ar urma să fie prezentate noţiuni despre alimentaţia sănătoasă, prim ajutor, reguli de igienă şi consultul medical, cu aplicaţii practice.

„La început, vor învăţa despre spălatul pe mâini, pe dinţi apoi venim cu noţiuni de prim ajutor, de alimentaţie sănătoasă, completăm apoi regulile de igienă, consultul medical, ce înseamnă consultul medical. Cunoaşterea sistemului sanitar, să ştii unde te duci, când te duci, cum te duci, drepturile şi obligaţiile pe care le au ca pacient", a explicat Nicolae Bănicioiu, adăugând că orele ar urma să fie susţinute de medicii şcolari, de serviciile de ambulanţă şi de diferiţi specialişti.

Ministrul Sănătăţii a mai amintit că au existat deja discuţii în Parlament pe această temă, dar şi un schimb de idei cu Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

Senatorii au respins o propunere prin care „Educaţia sexuală” trebuia să devină materie obligatorie

La începutul lunii mai, senatorii au votat împotriva transformării disciplinei "Educaţie pentru sănătate" din materie opţională, în materie obligatorie. Proiectul de lege care ar fi făcut "Educaţia pentru sănătate" materie obligatorie la şcoală a fost iniţiat de către senatorul Tudor Ciuhodaru, medic de profesie. La această materie elevii ar fi învăţat despre viaţa sexuală, efectele consumului de droguri, igienă personală şi despre cum să prevină unele boli grave.

Fostul ministru al Educaţiei, în mandatul căruia a fost introdus acest opţional, senatorul Ecaterina Andronescu, spune că propunerea legislativă a doctorului Tudor Ciuhodaru (senator PP-DD) nu avea nicio şansă să primească un vot pozitiv.

"Schimbările de curriculum se fac de către Ministerul Educaţiei prin Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE), ai cărui experţi realizează curricula şi programele şcolare. Dacă s-ar fi votat pozitiv ca o materie să fie introdusă în şcoli prin lege, s-ar fi creat un precedent şi s-ar putea interveni oricând în acest sens", susţine Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ de la Senat.

Românii, ruşinaţi de sex

Experţii au salutat iniţiativa spunând că România este cu mult în urma ţărilor occidentale la acest capitol şi că motivul pentru care am ajuns astfel este fiindcă atât profesorilor, cât şi părinţilor le este jenă să vorbească despre viaţa sexuală şi despre prevenirea bolilor cu copiii lor.

„Sexul este un subiect tabu în România şi oamenii cred că dacă le vorbim despre asta copiilor nu facem decât să-i încurajăm să-şi înceapă viaţa sexuală. Părinţii refuză să le vorbească despre sexualitate fiindcă le este greu să recunoască faptul că un adolescent are nevoi sexuale. De asemenea, nici profesorii nu au pregătirea necesară şi limbajul adecvat. Nu există toleranţă în gândire vizavi de acest aspect şi biserica are o foarte mare contribuţie în acest sens. E o îndobitocire să nu le spui adolescenţilor ce înseamnă lucrurile acestea, ce înseamnă igiena intimă. Spre exemplu, copiilor le este ruşine să spună dacă au o infecţie a pielii şi nu ajung la doctor din cauza asta“, a explicat psihologul Mihai Copăceanu.

El a mai subliniat că în zilele noastre, unii copii îşi încep viaţa sexuală în jurul vârstei de 14 ani şi, fiind curioşi, se hrănesc cu mituri şi idei false astfel că la maturitate ajung să aibă lacune de educaţie sexuală. „În societatea românească e o pudoare şi o ruşine să vorbeşti despre lucrurile fireşti. Copiii sunt frustraţi că nu au cu cine să vorbească şi apelează la anturaj, la copiii mai mari“, a explicat psihologul.

Cum e în alte ţări

În Finlanda, educaţia pentru sănătate este inclusă în orele de biologie la clasele primare, iar mai târziu se predă separat ca Educaţie pentru sănătate. În Franţa, Educaţia sexuală se predă în şcoli din 1973, iar unităţile de învăţământ le dau adolescenţilor prezervative încă din clasele a VIII-a şi a IX-a. În Germania, educaţia pentru sănătate este obligatorie din 1992, fiind iniţial introdusă în şcoli în 1970. Şi în Marea Britanie, educaţia pentru sănătate se predă obligatoriu în toate şcolile, aminteşte psihologul Mihai Copăceanu, care a studiat la universitate acolo. În alte părţi ale lumii, precum India sau ţările africane, educaţia pentru sănătate se concentrează mult pe prevenţia infectării cu virusul HIV.

Raport. Peste 23.000 de tinere sub 19 ani nasc anual

Peste 23.000 de tinere de cel mult 19 ani nasc anual, sarcina la adolescente fiind un fenomen întâlnit în România de mai bine de 10 ani. Dintre aceste tinere, peste 4.000 sunt la a doua naştere, potrivit directorului executiv al Societăţii de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală, Borbala Koo.

„Discutăm despre tinere care vin cu un bagaj cultural din familie, care trăiesc într-o societate dominată de informaţii negative privind contracepţia modernă, dar şi de o lipsă de cunoştinţe privind riscurile unei sarcini nedorite. Foarte multe fete consideră că la primul act sexual nu pot rămâne gravide, ceea ce este cu totul şi cu totul neadevărat, şi de aici începe toată problema care, de cele mai multe ori, este o dramă, pentru că a avea un copil până la 19 ani, în România, rămâne o problemă", a mai spus Borbala Koo.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: