Liceeni cu vieţi distruse de droguri
0
Tinerii sunt tentaţi să încerce substanţe interzise. Prima ţigară este din curiozitate, a doua, din dependenţă. Ceea ce începe ca o joacă pe treptele liceului se termină, în cel mai bun caz, într-o clinică de dezintoxicare.
Mihai avea 16 ani când a început să fumeze marijuana. S-a apucat din curiozitate, după ce un coleg i-a oferit, la şcoală, o ţigară care conţinea ierburi halucinogene. „Eu am acceptat, era o chestie cool, la modă", povesteşte Mihai despre prima lui experinţă cu drogurile.
Elev la un liceu din Piteşti, Mihai ne-a povestit că a continuat să fumeze atât la chefuri, în cluburi, cât şi în curtea şcolii. „Nu ne feream de nimeni, oricum nu putea cineva să-şi dea seama ce fumam, colegii aduceau ţigările de ierburi deja rulate, semănau cu unele normale". Tânărul ne-a spus că oricine poate introduce droguri în incinta şcolii, deoarece străinii nu sunt verificaţi la intrare, iar elevii, cu atât mai puţin.
Preţul distracţiei
Mihai a ajuns să cheltuiască pe droguri chiar şi 150 de lei pe săptămână. „Nu le cumparam eu, colegii mei le procurau de la alţii, eu doar le dădeam banii, iar ei îmi aduceau ţigările deja rulate", susţine tânărul. Efectele drogurilor nu au întârziat să apară.
„De multe ori aveam palpitaţii la inimă, nu mai puteam să vorbesc, mi se încordau muşchii de la mâini şi de la picioare şi nu mai puteam să mă mişc", ne-a povestit Mihai. Tânărul a pierdut aprecierea unor prieteni apropiaţi, care nu au fost de acord cu noul lui stil de viaţă.
S-a înrăutăţit şi situaţia la şcoală, deoarece nu mai învăţa, lipsea des şi nu se mai putea concentra. Liceanul îşi aminteşte că într-o zi era singur acasă şi, după ce a fumat substanţe interzise, s-a simţit foarte rău. Atunci a ajuns la spital, iar părinţii lui au aflat că se droghează. „Le-am promis că mă las", ne-a spus tânărul. Mihai nu a reuşit să renunţe atunci.
„Degeaba zice toată lumea că nu dau dependenţă. Ajungi într-un moment în care nu mai poţi, vrei să ai mereu senzaţiile acelea, chiar dacă după aceea ţi se face rău", povesteşte liceanul. Aşa a ajuns Mihai să piardă încrederea părinţilor, lucru pe care îl regret şi acum.
În timp, tânărul a renunţat să mai fumeze substanţe interzise. A avut noroc cu părinţii săi şi prietenii apropiaţi, care i-au sărit în ajutor când au văzut că vrea, într-adevăr, să se lase de fumat. „Drogurile nu aduc nimic bun", admite liceanul.
Peste o treime (34,4%) dintre consumatorii de droguri care au solicitat asistenţă în anul 2008 au început să ia substanţe interzise la 15-19 ani, potrivit unui raport al Agenţiei Naţionale Antidrog. Dintre tinerii luaţi în evidenţă în centrele de specialitate, 16,2% au consumat cannabis, 7,1% ecstasy şi 0,3% heroină.
Portretul consumatorului
Consumatorii de droguri au preferinţe în funcţie de genul de muzică ascultat, spun specialiştii. Astfel, cannabisul este preferatul ascultătorilor de rock (45,9%), house (30,6%) şi manele (30,2%). Tranchilizantele sunt preferate de cei care ascultă latino (8,7%), punk (6,9%) şi pop (6,8%), iar ecstasy este preferat de fanii house, reggae, hip hop şi punk.
Tinerii recurg la droguri din motive diverse, cum ar fi neînţelegerile cu familia, cu prietenii, decepţia amoroasă, lipsa banilor, diverse insatisfacţii personale, ne-a spus sociologul Andrei Botescu, cercetător la Agenţia Naţională Antidrog. Părinţii trebuie să fie atenţi atunci când încep să dispară lucruri din casă, pentru că dependenţii au nevoie de bani ca să-şi procure doza zilnică.
De regulă, tinerii ajung la centrele de specialitate în stare de dependenţă, aduşi de părinţii lor, potrivit sociologului Andrei Botescu. Pe parcursul mai multor anchete, poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) a depistat diferite moduri prin care tinerii fac trafic de droguri.
„Am găsit pastile puse în cutii de tic-tac, în pachetul de ţigări, în chiloţi, în tampoane, în ceasuri, în telefonul mobil, în telecomenzile de la televizioare, în toalete, în boscheţi, în parcări, în camerele de hotel. Cel mai ingenios mod prin care tinerii îşi dădeau marfa era la căpăcelul de la apa plată. Dizolvau pastilele într-o sticlă cu apă plată şi dădeau la căpăcel", a explicat şeful BCCO Constanţa, Aurelian Pavel. (A mai colaborat Andrei Amza)
51,5% Din tinerii internaţi la dezintoxicare au nivel scăzut de școlarizare.
7 Consumatori cu vârsta între 15 și 19 ani au decedat în 2008.
481 De tineri consumatori de heroină au cerut asistenţă în 2008.
Şcolile sunt vulnerabile
Andrei Botescu (sociolog ANA): Instalarea camerelor de supraveghere în şcoli nu reprezintă o soluţie, oricum elevii consumă mai puţin droguri în incinta liceului. Nu vei vedea dealerii stând la colţul şcolii să vândă droguri. Ei contactează lideri din şcoala respectivă, care se ocupă, ulterior, de distribuirea drogurilor. La începutul anilor '90 au venit nişte arabi care au împărţit droguri aproape gratis în Regie, în Bucureşti, ca să atragă tinerii. Ulterior, mai mulţi studenţi au devenit dealeri.
Agenţia Naţională Antidrog are programe ce se adresează atât tinerilor, cât şi părinţilor, care trebuie să înveţe cum să se comporte cu copiii lor dependenţi şi cum să-i ajute să se lase de droguri. Cei interesaţi pot apela gratuit 08008 700 700.
Se încarcă comentariile...
