Laurent Wauquiez, ministru: „Imaginea diplomelor româneşti e foarte bună“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministrul francez pentru Educaţie Superioară, Laurent Wauquiez, spune că studenţii români au o bună reputaţie printre universitarii din ţara sa, mai ales în domeniile tehnice.

La 36 de ani, Laurent Wauquiez, ministru pentru Educaţie Superioară în cabinetul de dreapta al premierului François Fillon, este una din marile speranţe ale politicii franceze. El a ajuns deja la cel de-al treilea mandat ministerial, după un prim post ca secretar de stat pentru Muncă în ministerul de resort şi portofoliul de ministru al Afacerilor Europene. Diplomat înnăscut, Wauquiez vorbeşte curent mai multe limbi străine (între care engleza şi araba), iar ca ministru pentru Educaţia Superioară supraveghează, de la începutul acestei veri, aplicarea unui plan de reforme practic fără precedent în universităţile franceze. Scopul acesteia:  de a face instituţiile cu tradiţii vechi de sute de ani - atractive pentru studenţii zilelor noastre.

Cum este stabilit, în Franţa, numărul de locuri din universităţi? Există o politică de corelare între pregătirea tinerilor şi evoluţia pieţei muncii?

În mijlocul reformei pe care o punem în practică în acest moment se află tocmai această adaptare a ofertei de specializare la cerinţele exprimate de lumea întreprinzătorilor. Urmărim ca pregătirea de la cursuri să fie de  cea mai bună calitate cu putinţă, dar, în acelaşi timp, să fim adaptaţi la cerinţele de pe piaţa muncii. De exemplu, ciclul de studii de licenţă lasă mai mult timp pentru activităţile pre-profesionale (de practică). Fiecărui student i se cere să facă o stagiatură într-o companie, validată ca parte a cursului. Mai mult, aceste stagii reprezintă o condiţie pentru absolvire. Motivul este că obţinerea unei slujbe calificate rămâne, în cele din urmă, obiectivul prioritar pentru studenţi şi familiile acestora. „Buna educaţie" înseamnă şi stagii cât mai interesante, experienţă timpurie, apropiere de piaţa muncii, relaţii inter-umane în domeniul în care este interesat studentul, astfel încât alegerea unei cariere să fie cât mai rafinată. Un exemplu ar fi atenţia deosebită care se acordă la Toulouse pregătirii necesare pentru a intra în industria aeronautică. Obiectivul meu e, până la urmă, de a favoriza inserţia profesională a absolvenţilor.

Cine coordonează oferta universităţilor cu ce se întâmplă pe piaţa muncii?

În fiecare pol universitar a fost creată câte o „misiune de sprijin" pentru aplicarea „planului de acţiune" (n.r. - a reformei). Este vorba despre un contract, pe câte cinci ani, semnat de fiecare universitate cu statul francez, prin care noi ne asumăm sprijinirea şi reglarea activităţii instituţiei de formare şi cercetare, fixăm împreună obiective, dar şi punem la îndemână mijloacele prin care acestea să poată fi atinse. Până la finele procesului de reformă, statul francez va investi în modernizarea universităţilor peste 22 de miliarde de euro, ceea ce ridică cifra totală a investiţiilor la 35 de miliarde.

Planurile Franţei par a fi extrem de ambiţioase. Vă propuneţi să depăşiţi Marea Britanie, care e în prezent principala ţară europeană de destinaţie pentru studenţi?

Întotdeauna ne propunem să depăşim Marea Britanie, de sute de ani, încă dinainte de Napoleon (râde)! Franţa e în prezent a treia ţară a lumii ca destinaţie, din punct de vedere universitar, cu 280.000 de studenţi străini anual, ceea ce reprezintă aproximativ 15% din totalul studenţilor de la noi. Ne propunem ca proporţia studenţilor străini să crească spre 50% şi vrem să atragem cei mai buni studenţi din toată lumea cu programele noastre de cercetare, cu noile sedii pe care le construim.

În baza căror criterii se decide eventuala desfiinţare a unei specializări sau suplimentarea locurilor la alta?

Pentru a fi menţinută, o specializare trebuie să propună un proiect care să favorizeze inserţia profesională. Ne dorim în egală măsură ca absolvenţii noştri să stea pe un teren solid din punct de vedere ştiinţific şi să primească de asemenea capacitatea de a se folosi în practică de informaţiile pe care le primesc în cursul formării. În fine, fiecare specializare trebuie să fie coerentă cu celelalte domenii de licenţă propuse de respectiva universitate.

Universitatea din Toulouse este un exemplu de bune practici privind specializările multiple  Foto: arhiva universităţii din toulouse



Cât contează nota de pe diploma de Bacalaureat la admiterea în universităţile franceze?

Bacalaureatul, în sine, reprezintă primul grad universitar şi asigură admiterea în cursurile generale de formare. Notele nu prezintă deci interes, din punctul nostru de vedere,  în procesul de admitere. Selecţia se face pe parcursul primului an, când studentul îşi poate alege o specializare, în funcţie de modul în care face faţă cerinţelor specifice. Dacă specializarea resprectivă nu e potrivită, se poate retrage, poate relua formarea generală şi poate alege mai târziu o altă specializare.

Cum sunt privite în Franţa diplomele universitare din România? Ce valoare au ele pe piaţa muncii din ţara dumneavoastră şi care este imaginea lor printre universitari?

Imaginea diplomelor universitare româneşti este foarte bună în Franţa. Această reputaţie a fost construită treptat, după 1990, mai ales pentru că un număr important de studenţi au ales Franţa pentru a obţine o diplomă de doctorat. Matematicienii şi fizicienii proveniţi din România şi-au impresionat în mod deosebit profesorii. De multe ori, aceşti studenţi au terminat printre primii în promoţiile din care au făcut parte. În prezent, sistemele noastre de educaţie superioară funcţionează după aceleaşi principii majore, au fost construite cu aceleaşi instrumente şi prezintă numeroase similitudini. România a aderat la procesul Bologna încă din 1999, iar structura de formare pe care o propune este, ca şi în Franţa, după schema L-M-D (n.r. - licenţă - masterat - doctorat). De asemenea, din câte ştiu, România a creat deja de câţiva ani o agenţie naţională pentru acreditarea diplomelor. Ciclurile sale de formare presupun, încă de la nivelul de licenţă, stagii obligatorii de practică. În fine, deschiderea internaţională a universităţilor româneşti s-a generalizat în decursul ultimilor ani. Mai mult, sistemele noastre universitare au devenit extrem de apropiate în ultimii ani. Mai ştiu că există o anumită calitate a specializărilor din România, larg recunoscută. Instituţiile franceze de educaţie superioară, marile întreprinderi franceze implantate în România subliniază deseori nivelul bun al studenţilor români pe care îi primesc. Francofonia, dar şi - sper - francofilia (n.r. - prietenie faţă de Franţa), foarte dezvoltate în România, facilitează contactele şi crearea continuă de proiecte comune. Cooperarea noastră se dezvoltă într-un climat de mare încredere reciprocă.

Ştiaţi că ministrul român al Educaţiei şi-a făcut studiile universitare în Franţa?

Într-adevăr, omologul meu român, Daniel Funeriu, este absolvent al unei universităţi franceze şi chiar a fost student al unui câştigător al premiului Nobel pentru Chimie, Jean-Marie Lehn. Ţin să salut de asemenea eforturile financiare şi legislative ale domnului Funeriu, privind valorizarea educaţiei şi cercetării din România. Este, pentru noi, un partener excepţional.

Ce-i diferenţiază pe studenţii proveniţi din Europa de Est, în general, şi pe cei din România, în particular, de restul studenţilor?

Noţiunea de Europa de Est nu mai este aceeaşi acum, ca în urmă cu 20 de ani. Nu mai puţin de zece state din Europa Centrală şi Orientală sunt în prezent ceea ce numim state europene. Studenţii originari din aceste state nu sunt consideraţi drept „studenţi din Ţările Estului", ei sunt „studenţi europeni". Au beneficiat acasă de o formare la un nivel bun şi e de remarcat că ei se adaptează şi se integrează fără niciun fel de probleme la sistemul universitar francez. Este de admirat „uşurinţa lingvistică" de care dau dovadă, cunoaşterea curentă a limbii franceze şi a limbii engleze. Sunt foarte deschişi altor culturi şi profită de oportunităţile unei lumi extrem de mobile. Percepţia pe care ei o au asupra construcţiei europene este deseori sursă de dezbateri extrem de interesante cu alţi studenţi, pe care i-am putea numi „din Vest". Imaginea studenţilor români, în particular, este excelentă. Tinerii români au devenit foarte apreciaţi de către profesorii lor, dar şi de către angajatori.

"Matematicienii şi fizicienii proveniţi din România şi-au impresionat în mod deosebit profesorii."

"Întotdeauna ne propunem să depăşim Marea Britanie, de sute de ani, încă dinainte de Napoleon! Franţa e în prezent a treia ţară a lumii ca destinaţie, din punct de vedere universitar, cu 280.000 de studenţi străini anual."

"Obţinerea unei slujbe calificate rămâne, în cele din urmă, obiectivul prioritar pentru studenţi şi familiile acestora. «Buna educaţie» înseamnă şi stagii cât mai interesante, experienţă timpurie."

Şef de promoţie

Data şi locul naşterii: 12 aprilie 1975, Lyon
Starea civilă: căsătorit, are doi copii
Studiile:
- 1994: devine student al prestigioasei Şcoli Normale Superioare (istorie); obţine apoi o Diplomă de Studii Aprofundate în Drept Public, la Institutul de Studii Politice din Paris şi un master în istorie la Universitatea Panthéon-Sorbonne
- 2001: îşi încheie pregătirea, ca şef de promoţie, la celebra ENA (École nationale d'administration - Şcoala naţională de administraţie), considerată a fi pepiniera liderilor politici francezi
Cariera:
- 2004: devine deputat în Adunarea Naţională a Franţei
- 2007: primul post guvernamental, purtător de cuvânt al Executivului
- 2008: secretar de stat pentru Muncă
- 2010: ministru al Afacerilor Europene
- 2011: ministru pentru Educaţia Superioară
Locuieşte: în Paris

image

3 mandate ministeriale a îndeplinit până acum Laurent Wauquiez.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite