Istoria predată prin scrisori de dragoste şi jocuri de rol. Platforma online cu lecţii de istorie explicate de elevi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ion David Pirneci alături de elevii săi FOTO www.delasat.ro
Ion David Pirneci alături de elevii săi FOTO www.delasat.ro

Un profesor din judeţul Călăraşi a înţeles că istoria este mai mult decât date, nume şi fapte şi a venit în faţa elevilor cu diverse metode de învăţare precum cunoaşterea izvoarelor istorice prin vânători de comori sau punerea în scenă a unor evenimente marcante.

Ion David Pirneci (33 de ani) este profesor de istorie şi educaţie socială la şcoala din comuna Sohatu, judeţul Călăraşi, din 2016. I-a plăcut dintotdeauna să interacţioneze cu copiii, astfel că decizia de a deveni profesor a venit practic de la sine. 

GALERIE FOTO ION DAVID PIRNECI

A obţinut al doilea punctaj din judeţ la titularizare şi ar fi putut alege să predea în orice şcoală, dar a decis să meargă la Sohatu pentru a ajuta copiii care provin din medii defavorizate. „Nu trebuie să le predai copiilor foarte multe informaţii, ci trebuie să le dezvolţi competenţele“, spune profesorul pentru „Weekend Adevărul“.

În pielea lui Ceauşescu

Metodele sale de predare sunt atipice. Pentru Ion David Pirneci, istoria nu este despre fapte şi date, ci despre ce pot extrage elevii din materie ca să îi ajute în viaţă. Principala lui metodă de predare este istoria experenţială – planifică dezbateri şi organizează jocuri de rol pentru ca elevii să înţeleagă cât mai bine ce le predă, iar rezultatele avute cu elevii la clasă i-au adus în acest an titulatura de profesor MERITO.

„Practic, copiii trăiesc acele perioade despre care vorbim. Un exemplu este la clasa a VIII-a, când discutăm despre evenimentele din Decembrie 1989. Ei au diverse roluri şi trebuie să ia anumite decizii. De pildă, un elev i-a luat locul lui Nicolae Ceauşescu, iar o elevă a fost Elena Ceauşescu. Au fost nevoiţi să se gândească ce decizii ar fi luat dacă ar fi fost în locul lor“, explică dascălul. Unii copii au renunţat la poziţia de şef al statului, alţii au rămas pe funcţie până în ultimele momente, la fel ca şi Ceauşescu, iar alţii au încercat să negocieze cu populaţia.

Ion David Pirnec profesor Merito FOTO arhiva personala 6

FOTO arhiva personală

Dezbaterile sunt nelipsite de la orele lui de istorie. Copiii intră chiar şi în pielea unor popoare, cum este cel german din Al Doilea Război Mondial, iar alţii interpretează alte popoare, iar fiecare aduce argumente pro şi contra declanşării războiului. La final, sunt extrase ideile principale de la fiecare şi se trag concluziile.

Vânătoare de comori arheologice

Orele lui de istorie sunt mereu interesante şi pline de neprevăzut. Îi pune pe copii să analizeze diverse obiecte arheologice (monede, hărţi, scrisori, documente, testamente), astfel încât să le vadă cu ochii lor şi să le simtă. A organizat chiar şi o vânătoare de comori, ascunzând prin şcoală ceea ce numeşte izvoare istorice. 

Unii elevi au găsit relicvele, iar cei mai puţin norocoşi au primit indicii pe care le-au urmat, identificând şi ei comorile arheologice, pe care apoi le-au analizat. „Înţeleg astfel ce înseamnă izvoarele istorice, la ce ne ajută ele şi, mai ales, devin foarte creativi“, spune Ion Pirneci. Îi provoacă şi să înfiinţeze partide politice – cu nume şi obiective politice – şi să găsească soluţii la problemele economice, sociale, religioase şi politice cu care s-a confruntat societatea.

Războaiele mondiale, predate prin scrisori de dragoste

Ca să le explice Primul Război Mondial, profesorul a obţinut de la Arhivele Naţionale o scrisoare de dragoste dintre Gheorghe, care era din Călăraşi, şi Ana, o fată din Alba Iulia. Părinţii Anei nu au fost de acord ca ei să se căsătorească pentru că el era român, în timp ce ei trăiau atunci pe teritoriul Imperiului Austro-Ungar. 

Tânărul a luptat pentru România, dar la un moment dat a dezertat, după ce a aflat că familia fetei urmează să se mute în altă ţară. O răpeşte pe Ana, o aduce în România, iar la finalul războiului cei doi participă la cunoscuta horă de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. 

„Elevii au înţeles astfel că România era extrem de mică în 1914, apoi teritoriile româneşti s-au unit în 1918. Scrisoarea de dragoste a avut rolul de a-i face pe elevi să înţeleagă mult mai uşor evenimentele istorice“, explică profesorul. Preferă să predea istoria prin lucruri plăcute, cum este şi această scrisoare de dragoste, chiar dacă evenimentul în sine este unul încărcat de informaţii negative.

Ion David Pirnec profesor Merito FOTO arhiva personala 5

FOTO arhiva personală

Copiii au aflat despre antisemitismul din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial tot dintr-o scrisoare de dragoste, de această dată inventată. Un tânăr neamţ s-a îndrăgostit de o fată cu origini evreieşti, dar povestea lor nu a putut merge mai departe din cauza vremurilor pe care le trăiau. 

„Am contextualizat întreaga perioadă, iar ca să scot în evidenţă mai bine situaţia de atunci, am folosit un ziar din acea vreme, în care se menţionează faptul că germanii nu aveau voie să se căsătorească cu femei de origine evreiască“, detaliază dascălul. Elevii au fost impresionaţi de ororile provocate de antisemitismul în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale şi prin intermediul imaginilor pe care le-au văzut, mai ales de cele unde apar şi copii.

Elevul care l-a convins să continue

Comunitatea din Sohatu este una săracă şi mulţi elevi preferă să abandoneze şcoala, în special după ce îşi găsesc un loc de muncă. Nu a fost deloc uşor pentru Ionuţ Pirneci când a venit să predea acolo şi chiar a fost la un pas să renunţe după prima lună. L-a convins să rămână chiar un elev, după o discuţie sinceră la clasă. „Nu vedeam lucrurile pozitive pe care le făceam. Mă axam doar pe aspectele negative ce ţineau de elevi, de contextul social, şi consideram că nu sunt un profesor bun. Asta până când un elev mi-a spus că trebuie să îmi urmez propriile sfaturi, adică să nu renunţ niciodată şi să iau în considerare aspectele pozitive. Acel elev mi-a schimbat practic viaţa“, mărturiseşte profesorul.

Atunci a realizat că trebuie să îşi schimbe fundamental sistemul de predare. Elevii nu asimilau ce le preda pentru că erau doar cunoştinţe, informaţii fără relevanţă pentru ei. Când a îmbinat istoria cu lucrurile practice, totul s-a schimbat. Nici relaţia cu elevii nu era una prea bună. A început de la acel moment zero să se pună în pielea lor, să încerce să îi înţeleagă, iar copiii s-au deschis. Dacă un elev lipseşte de la ore, vorbeşte imediat cu părinţii. 

„Îi conving că educaţia este principala soluţie pentru reuşita în viaţă. Dacă părintele este convins de acest lucru, vine şi elevul la şcoală“, punctează Ion Pirneci. Au fost şi cazuri când s-a dus la poarta părinţilor şi nu a plecat de acolo până când nu i-a convins să îşi lase copiii la şcoală. De multe ori se dă chiar pe el drept exemplu. Le arată notele de la şcoală, unde nu a excelat, dar şi pe cele foarte bune de la facultate şi master, pentru că istoria este pasiunea lui. Elevii au conştientizat astfel că este important să găsească lucrurile care îi pasionează şi apoi să meargă pe acest drum.

Elevii care predau istorie

Ion Pirneci derulează în prezent un interesant proiect, numit „Copiii explică istoria“, prin care elevii predau practic în limbajul lor lecţiile de istorie de la clasa a V-a. Lecţiile sunt încărcate pe o platformă online alături de rezumatul acestora şi fişele de lucru.

Ion David Pirnec profesor Merito FOTO arhiva personala 3

FOTO arhiva personală

La acest proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional colaborează cu regizorul Eliza Zdru, care s-a ocupat de documentaţie şi de filmarea copiilor, şi intenţionează să extindă acum lecţiile de istorie explicate de copii şi la clasele VI-VIII. „Ceea ce îmi doresc pentru elevii mei este să înveţe din propriile greşeli, pentru că fiecare are propria lui istorie de viaţă, şi dacă fac acest lucru, vor reuşi în viitor în ceea ce şi-au propus“, este dorinţa lui Ion Pirneci pentru cei mici.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

O educatoare de importanţă naţională: cum a salvat o şcoală rurală. „Nu-i o ruşine să fii ţăran“

Profesorul de ştiinţe socio-umane care schimbă România în bine. „Fără să creezi plus valoare, nu poţi produce o creştere socială“

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite