În momentul de faţă îmi este foarte greu să mai pun atitudinea şi măsurile luate de guvernul României pe seama prostiei şi incompetenţei celor care ne conduc. Încep să cred că este rea-voinţă, cu atât mai mult cu cât preşedintele provine din sistemul de învăţământ şi ar fi trebui să înţeleagă mai bine fenomenul.

Preşedintele României, excelenţa sa Klaus Iohannis, a anunţat astăzi că învăţământul va continua în forma la distanţă şi nu se va mai reveni în şcoli până în toamnă. Vestea a căzut ca un trăsnet peste mediul privat care, după ce a plătit 30 de ani taxe şi impozite, se vede nu doar părăsit, ci pur şi simplu aruncat la groapa de gunoi a României.

Ce va urma? Închiderea spitalelor private? Ce anume vă mai încurcă?

Este inadmisibil să faci un astfel de anunţ fără să pui semnul de egal între unităţile de învăţământ private şi cele de stat. Dacă ţi-ai propus să nu mai asiguri accesul în şcoli a elevilor atunci vino cu măsuri imediate ca să permiţi unităţilor private să supravieţuiască.

Ori poate că ura sistemului public faţă de privat este aşa de mare că domnul preşedinte Klaus Iohannis a considerat că a venit momentul potrivit al răzbunării. În ţara în care de 30 de ani suntem conduşi de proşti şi hoţi, pare greu de presupus că ceva este făcut sau lăsat la întâmplare.

Unităţile de învăţământ au nevoie de susţinere imediată. Ori această susţinere înseamnă plata salariilor personalului implicat şi plata chiriilor aferente.

Statul trebuie să intervină şi să pună semnul de egalitate între învăţământul privat şi cel de stat. În caz contrar tot sistemul economic capitalist consolidat în România ultimilor 30 de ani se duce pe apa sâmbetei.

Aşa că domnule preşedinte şi domnule premier, ieşiţi şi anunţaţi măsuri care să salveze acest sector extrem de important pentru viitorul şi performanţele României. 

Probabil că nu vă încurcă copiii prin casă ca să ştiţi că nici 5% dintre români nu pot şi nu sunt dispuşi să plătească pentru aşa-zisul învăţământ la distanţă, în timp ce şi ei sunt obligaţi să stea acasă ca să îşi poată supraveghea proprii copii. Voi chiar credeţi că există acest învăţământ la distanţă şi că cei mici stau liniştiţi în faţa calculatoarelor fără existenţa fizică a unei autorităţi? Unii se prefac că muncesc şi ceilalţi se prefac că plătesc.

Repet, nu decizia de întrerupere a anului şcolar este de luat, care cumva era evidentă, ci lipsa semnului de egalitate între instituţii.

Se strâng tensiuni în societate, nu doar în România. Cetăţenii încep să iasă la proteste în toate capitalele Europei, dar şi în oraşele Americii. Se pune întrebarea: care este limita de echilibru între măsurile necesare din condiţii sanitare şi efectele negative cauzate pe alte paliere ale vieţii zilnice? La nivel mondial se simte un iz de revoluţie, cel mai probabil vor urma schimbări la care nimeni nu se gândea la început de an şi vor cădea sisteme care se considerau indestructibile.