Ministrul Educaţiei la Adevărul Live: Sperăm să începem licitaţia pentru manualele de clasa a III-a, săptămâna viitoare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ministrul Educaţiei vine la Adevărul Live de la 15:00   FOTO Eduard Enea
Ministrul Educaţiei vine la Adevărul Live de la 15:00   FOTO Eduard Enea

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a vorbit miercuri la Adevărul Live, despre problemele din sistemul de învăţământ: despre noile abecedare, licitaţia pentru manualele de clasa a III-a, rezultatele simulărilor examenelor naţionale, arhitectura curriculară, situaţia finanţării Educaţiei şi Cercetării, modernizarea şi tehnologizarea înăţământului.

Sistemul de educaţie este în plin proces de reformă, învăţământul primar mai aşteaptă încă manuale noi pentru clasa a III-a şi a IV-a, după care va veni rândul învăţământului gimnazial şi liceal. Experţii spun de ani de zile că avem nevoie de o reformă a arhitecturii curriculare, de o mai bună pregătire a profesorilor, de creşterea salariilor cadrelor didactice pentru a-i motiva să rămână în sistem. Deja sistemul privat devine o concurenţă pentru şcolile de stat care îşi pierd în timp cei mai buni profesori din cauza salariilor foarte mici din sistem.

Între timp, copiii învaţă după manuale vechi de peste 10 ani, cele mai vechi manuale regăsidu-se în învăţământul gimnazial. Efectele sistemului care nu reuşeşte să ţină pasul cu schimbările sociale şi tehnologice se văd în rezultatele şcolare ale copiilor, în ratele scăzute de promovare a Bacalaureatului şi în ponderea mare de copii care intră la liceu cu medii mai mici de cinci.

Ministerul Educaţiei a introdus învăţământul dual şi şcoala profesională pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii şi a le oferi copiilor o alternativă la învăţământul tradiţional. Însă, mii de locuri de la profesională au rămas neocupate anul acesta fiindcă societatea are încă o reţinere faţă de ideea de "absolvent de şcoală profesională".

De asemenea, în sistemul universitar ne confruntăm cu o scădere drastică a numărului de studenţi, ceea ce va avea efecte negative asupra pieţei muncii în următorii ani. În plus, universităţile nu fac faţă cerinţelor angajatorilor pentru tineri bine pregătiţi şi de multe ori, la angajare, diplomele universitare ajung să-şi piardă valoarea şi credibilitatea în faţa angajatorului, care ştie că va trebui să-l intruiască pe tânăr de la zero.

Cercetarea este grav subfinanţată, la fel ca şi Educaţia. Aceste două domenii sunt poate cele mai importante pentru viitorul unei ţări. Investiţia în Educaţie şi în Cercetare trebuie să fie mult mai mare decât este în prezent. Reformele finlandeze (introducerea scrierii la calculator încă de la clasa I în loc de orele de caligrafie, restructurarea curriculei pentru a introduce interdisciplinaritatea) sunt departe de ceea ce vedem în şcoala românească, dar dacă nu grăbim pasul, riscăm să pierdem enorm nu numai în plan educaţional, ci în plan social şi economic, efectele pregătirii tinerelor generaţii urmând să se vadă în societatea românească de peste 10-20 de ani.

Teme de discuţie:

Despre abecedare: La nici o lună după ce elevii de clasa I au primit, în sfârşit, Abecedarele, peste 11.000 de copii vor rămâne fără acestea, în urma unei decizii definitive a Curţii de Apel Bucureşti. Mai exact, instanţa a decis ca manualele de Limba Română pentru clasa I scoase de editurile Litera şi Siveco să fie retrase din şcoli după ce reprezentanţii editurii Akademos au contestat în instanţă ultima licitaţie pentru Abecedare.

Despre licitaţia pentru noile manuale şcolare de la clasa a III-a. Pentru licitaţia manualelor de la clasele a III-a şi a IV-a, ministrul Educaţiei a spus în urmă cu două săptămâni, că se vor alege două-trei manuale alternative, pentru a evita apariţia unor cărţi criticabile din punct de vedere al calităţii, iar Editura Didactică şi Pedagogică va fi serios implicată.

Despre arhitectura curriculară: Ministrul Educaţiei a mai vorbit în trecut despre nevoia grăbirii reformei curriculare, pentru a reînnoi toată programa cât mai repede posibil. "Este inacceptabil ritmul de revizuire a curriculei. În acest ritm, vom avea abia în 2024 curriculă pentru clasa a XII-a. Este necesară o accentuare a ritmului, în 2015 pentru clasa a III-a , 2016 - a IV-a, în 2017, în paralel clasa a V-a şi a IX-a şi, tot aşa, în 2020 - clasele a VIII-a şi a XII-a", a spus el.

Despre regulamentul şcolar: Elevii spun că regulile foarte stricte nu-i lasă să părăsească incinta şcolară şi se simt ca într-o închisoare .Ionuţ Bulimej, elev în ultimul an de liceu la Colegiul Naţional „Al. I Cuza” din Focşani, i-a şi adresat o scrisoare ministrului Educaţiei exprimându-şi dezacordul cu privire la noul regulament şcolar.

Cele mai importante declaraţii:

Adevărul: O decizie definitivă a Curţii de Apel admite contestaţia unei edituri şi 11.000 de manuale ale editurii Litera ar putea fi retrase. Ce fac acum elevii şi cum vedeţi rezolvaea situaţiei? 

Sorin Cîmpeanu: Procedura de licitaţie pentru manuale de clasa I a fost demarată în anul 2014, iar în luna decembrie au fost făcute comunicările oficiale pentru cei 6 câştigători. Au urmat şi alte contestaţii. Săptămâna trecută, Curtea de Apel a dat câştig de cauză parţial celui care a contestat, se afla pe poziţia 7. Noi am semnat contractele pentru ca aceste manuale să ajungă pe băncile şcolilor cu o întârziere de un semestru. Aveam două posibilităţi, să nu facem nimic şi să aşteptăm decizia Curţii de Apel sau să ne asumăm responsabilitatea şi să semnăm contractele pentru tipărirea cărţilor şi distribuirea în şcoli.

Vom vedea în comunicarea oficială ce decizie se impune mai ales în acest an şcolar care se încheie în 15 iunie. Dacă va veni după această dată, nu vor mai fi probleme. Contractele au fost semnate pe o perioadă de patru ani. Deci în următorii trei ani, elevii vor putea alege doar între 5 variante de manual, faţă de şase.

Manualele unice au şi avantaje cât şi dezavantaje, dar acum legea ne obligă să avem manuale alternative. Un număr mare de variante nu poate să genereze decât apariţia în şcoli a unor manuale mai slabe din punct de vedere competitiv. Când ai posibilitatea să selectezi primele 2-3 din cele mai bune este mai bine decât să alegi 7-8.

Propunerea este să mergem pe trei şi nu pe 6-8. Dacă ar fi două, pot apărea situaţii ca acestea în care să rămână doar unul valid şi să încălcăm legea.

Sperăm să realizăm caietul de sarcini până săptămâna viitoare pentru că începem procesul de licitaţie pentru manualele de clasa a III-a.

Manualul în cauză care trebuie retras avea un preţ foarte mic de 4,7 lei, iar contestatarul de 7,3 lei. Nu e normal când vorbim de manuale şcolare să aibă prioritate preţul. Propun o preselecţie la nivel de calitate după care intră în competiţie ca până acum atât calitatea cât şi preţul. Sper să fie de acord ANRMAP-ul.

M-am exprimat deja în legătură cu durata mare de implementare a curriculei şi în ritmul acesta vom ajunge în 2024 să implementăm curricula pentru clasa a 12-a, însă atunci va fi deja depăşită. Propun o implementare în paralel, la gimnaziu şi liceu. De exemplu, în 2017 la clasa a V-a şi clasa a IX-a, iar în 2020 va fi gata.

Mă gândesc şi la ceva mai mult dacă se poate, dar obiectivul este ambiţios şi merită efortul, să avem în 2017 curricula realizată pentru clasele V-VIII şi a IX-a.

Adevărul: Finlanda pregăteşte o reformă prin care doreşte să înlocuiască învăţământul disciplinar cu cel tematic. Este o soluţie şi pentru şcoala românească?

Categoric, da. Avem în vedere mutarea accentului de pe caracterul disciplinar pe caracterul interdisciplinar. Este o prioritare a noii curricule. 

Adevărul: Finlanda a început cu profesorii, i-a pregătit profesional pentru schimbare. Ce planuri aveţi pentru motivarea profesorilor din România?

Au fost semnalate cazuri în care deşi manualele sunt noi, curricula nouă, există colegi de-ai noştri care preferă să predea tot aşa cum ştiu. Recunosc acest lucru fără nicio plăcere. Pregătirea resursei umane este un aspect esenţial şi motivarea lor un aspect la fel de important. Măririle salariale de 5% din martie şi 5% din septembrie nu sunt suficiente. Există voinţă la nivelul Guvernului pentru respectarea tuturor angajamentelor, deşi ştiu că nu sunt suficiente aceste creşteri salariale.

Adevărul: Celebra oră de Religie este o problemă larg dezbătută. S-a luat deja o decizie dar au rămas mici neclarităţi. În draftul proiectulu de lege nu se menţionează valabilitatea unei cereri de înscriere, de un an sau un ciclu de învăţământ?

O astfel de cerere nu poate avea valabilitate restrânsă, ea îşi încetează valabilitatea când exprimă opţiunea de a-şi anula opţiunea, când schimbă şcoala sau încheie ciclul de învăţământ. Nu e confortabil să faci schimbări în interiorul anului şcolar.

Adevărul: Ne-am uitat şi pe manualele respective de Religie să vedem ce învaţă copiii acolo. Unele erau în regulă, altele conţineau povestioare destul de sinistre. Ministerul Educaţiei are vreun cuvânt de spus asupra acestor manuale şi asupra programei?

Religia intră în incidenţa revizuirii curriculei. Problemele au fost reclamate la nivelul auxiliarelor, sunt şi lucruri neconforme care trebuie revizuite. Se încadrează într-un alt element important, problema acestor auxiliare. Unul din aspectele importante este avizarea de către Ministerul Educaţiei. Mi-am asumat responsabilitatea profesionalizării avizului pe care îl oferă ministerul. El nu trebuie să fie formal. Avem manuale ieftine şi venim cu auxiliare costisitoare. Folosirea unui auxiliar ţine de decizia cadrului didactic. Nu cred că este bine să se renunţe total la auxiliare, dar e necesar să fie avizate doar acele auxiliare care vin să sprijine acumularea de cunoştinţe şi de competenţe. Noile manuale au şi variantă digitală şi fac mai puţin necesară prezenţa auxiliarelor.

Adevărul: Între numărul de copii născuţi în 2008 şi numărul de copii înscrişi în clasa pregătitoare este o diferenţă în minus de vreo 30.000 de copii. De ce avem astfel de situaţii?

Ministerul Educaţiei nu are acces la astfel de date. Este nevoie de o compatibilizare între bazele de date. Sunt raportări diferite care pot genera confuzie, diferenţe între cifre cauzate de diferenţe între modurile de raportare solicitate. Din verificările noastre nu se confirmă aceste diferenţe atât de mari.

Adevărul: În această perioadă au loc câteva olimpiade la etapa naţională. Procedura de selecţie a elevilor se face conform unui număr prestabilit pe judeţe. Cât de drept este?

Sunt pro şi contra. Dacă mergem pe o ierarhizare la nivel naţional, putem avea situaţii în care două-trei oraşe mari ar acapara toate locurile disponibile. Acum sunt prevăzute câte 4 locuri pentru fiecare judeţ şi câte 4 pe sector. Această repartizare are acest punct slab, dar pe de altă parte vine în întâmpinarea dorinţei de a avea acces echitabil la educaţie de calitate. Dispare raţiunea de a organiza pe etape, ar fi la nivel naţional şi gata. Este pertinentă solicitarea introducerii unui barem minim.

Adevărul: Avem rezultate la simulările pentru BAC rezultate tot mai proaste, ceea ce înseamnă mai puţini studenţi şi forţă de muncă mai slab calificată. La finalizarea noii curricule în ce măsură intenţionaţi să modificaţi şi structura examenului de Bacalaureat?

Pe de o parte odată ce vii cu o nouă curricula trebuie să vii şi cu o altă abordare a certificării studiilor. Un sistem bazat pe formarea de competenţe nu pe predare, care să mărească această capacitate de integrare în contexte reale de viaţă ar putea să fie un argument pentru o nouă abordare. Sunt şi alte lucruri de luat în discuţie. Sunt mulţi absolvenţi fără diplomă de Bacalaureat. S-a pus problema diferenţierii, cu un Bacalaureat profesional şi unul ştiinţific, de exemplu. O astfel de schimbare ar putea fi introdusă în 2019. Pe de altă parte schimbarea curriculei se finalizează în 2020 şi va trebui să avem şi o nouă structură pentru BAC, dar orice modificare trebuie anunţată de la începutul ciclului de învăţământ. 

Adevărul: Cum este mai bine, să conteze notele din cursul anilor sau cele luate în urma unor examene de admitere foarte bine structurate?

Dacă vom avea un examen de admitere la facultate cum se dădeau în trecut, cel mai mare succes îl vor avea cei care vor organiza examene într-o manieră mai flexibilă. Problema trebuie tratată într-un mod unitar. Pe segmentul de vârstă 30-34 de ani avem 21% absolvenţi de studii universitare şi ţinta naţională este de 27%, în timp ce ţinta europeană este de 40%. 

Avem în facultăţi puţin peste 500.000 de studenţi, în timp ce în 2007 erau peste un milion. Pe de o parte avem evoluţia demografică ce nu ne ajutp, contextul economic care îi împiedică pe mulţi să mai urmeze o facultate, procentul scăzut de promovare. 

Nivelul de angajare al proaspeţilor absolvenţi este de 70%, apropiat de cel european, este singurul capitol la care stăm cât de cât mai bine. În ceea ce priveşte abandonul şcolar, avem 17% abandon timpuriu. Ar trebui redus la 11% în cinci ani.

Şcolile doctorale

Susţin solicitarea de modificare a şcolilor doctorale, pe care noi universitarii am înaintat-o ministerului încă din anii trecuţi.Nu dorim micşorarea calităţii ci o altă organizare. Este nevoie de definirea cadrului prin care aceste şcoli doctorale ar putea fi infiinţate după evaluarea resursei umane. S-a cerut ca aceste şcoli doctorale să aibă autonomie, însă nu pot exista doi ordonatori de credite.

Varianta actuală după multiple dezbateri este de minimum 20 de conducători de doctorat pentru înfiinţarea unei şcoli doctorale, nu putem să coborâm ştacheta pentru că nu este în interesul nostru să existe şcoli doctorale oriunde.

Adevărul: Este acea ordonanţă controversată care permite celor care au obţinut doctorat să poată renunţa la el. Nu există metodologie deocamdată, aveţi în vedere să eliberaţi această metodologie?

Atât timp cât au existat presiuni pentru rezolvarea unei probleme punctuale am încercat să găsim soluţii, poate nu cele mai inspirate. În momentul în care am constatat argumente care trebuiau luate în considerare, altele poate nu, am decis că este mai bine să aşteptăm să se pronunţe Parlamentul asupra oportunităţii şi necesităţii acestei reglementări. Dacă Senatul va spune că trebuie să rămână, voi da şi eu Ordinul de ministru. La Camera Deputatţilor au votat aproape în unanimitate împotriva acestei ordonanţe.

Adevărul: Concursul de ocupare a posturilor de inspectori şcolari generali a fost boicotat în prima etapă. Cum plănuiţi să rezolvaţi problema?

Din 42 de inspectorate şcolare, la finalul acestei prime etape s-au ocupat doar 21 de posturi. Celelalte nu au inspectori pentru că nu s-au înscris, s-au înscris şi s-au retras sau au fost repinşi. Când este un concurs de o asemenea importanţă nu poţi să te aştepţi să fie ocupate toate cele 42 de posturi, deşi mi-aş fi dorit. Nu mă aşteptam să fie atât de puţine, vom reorganiza concursul. Îngrijorător este că poţi corela acest apetit scăzut pentru concurs cu un apetit scăzut pentru asumarea răspunderii pentru un sistem cu deficienţe.

La sfârşitul acestei săptămâni expiră perioada de înscrieri pentru inspectori şcolari adjuncţi şi urmează etapa a III-a.

Adevărul: Care este poziţia ministerului în ceea ce privesşte ipoteza desfiinţării UEFISCDI?

Obiectivele pentru 2020 sunt ambiţioase, triplarea finanţării pentru cercetare. Cât priveşte UEFISCDI, cunosc instituţia şi apreciez profesioniştii de acolo. A fost introdusă pe ordinea de zi a Senatului o lege pentru desfiinţarea instituţiei. Dacă ni se cere un punct de vedere pe acest aspect, orice decizie voi lua va fi ca urmare a consultărilor. Acest punct de vedere îl voi putea furniza în urma consultării institutelor de cercetare, universitărţilor, Academiei Române, CNCDI etc. În momentul în care voi avea aceste puncte de vedere voi putea elabora o poziţie a ministerului.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite